Douglas.Reed-Controversa.sionului.2011-PDF-NoGrp

(NeluLucian) #1


  1. Arabii din Palestina, care cunoșteau Thora, l-au auzit pe dr. Weizmann zicând că “Biblia
    [Vechiul Testament] este mandatul nostru” și știau că Iehova poruncește evreului: “când Domnul
    Dumnezeul tău te va aduce în țara pe care-o vei stăpâni și va izgoni multe națiuni din ea, tu să-i
    distrugi cu desăvârșire; să nu faci pace cu ei și să nu le arăți milă” (Deuteronomul 7:1-3). Ei știau
    că sionismul însemna că ei vor fi exterminați și chiar așa s-a întâmplat în 1948. În 1945 Regele
    Ibn Saoud i-a spus lui Roosevelt: “Ați făcut două războaie mondiale ca să aflați ceea ce noi știam
    de 2000 de ani”; și în 1948 sioniștii au aplicat literal porunca de mai sus a lui Iehova. Nici chiar
    evreii antisioniști nu credeau c-o vor face: Bernard J. Brown spunea în 1933 că “arabul
    necultivat nu pricepe că evreul modern nu aplică Biblia literal și nu va fi așa de crud cu semenii
    lui”. Dar Bernard J. Brown din Chicago nu-i cunoștea pe hazari. Arabii n-au fost duși de nas de
    angajamentele pe care Balfour și Wilson și le-au luat în public să le protejeze viața și drepturile,
    nici de declarațiile oficiale ale lui Churchill din 1922, care susținea că nu va cauza dispariția
    arabilor din Palestina și nu va face tot ce-a făcut ulterior. Poate că arabii nu știau toate
    promisiunile făcute în secret sioniștilor de Balfour, Lloyd George și Wilson, dar ei știau ce spune
    Thora.




  2. Evreii din Palestina erau total anti-sioniști și aveau convingerea că hazarii sioniști în frunte cu
    dr. Weizmann și toți colegii lui din Rusia erau “păgâni, lipsiți de pietate, fără inimă, ignoranți și
    răi”. Dr. Weizmann și sioniștii proveniți din ghetourile Rusiei și ale Europei de Est la rândul lor
    nu știau nimic despre adevărații evrei, evreii semiți din Palestina, și “au aflat cu oroare cât de
    departe suntem de ei” (cuvintele-i aparțin). I-au desconsiderat ca pe niște caraghioși care
    plictisesc organizațiile evreiești din America cu plângeri împotriva sionismului. “90% din
    scrisorile lor”, spune dr. Weizmann, îi erau ostile. El afla conținutul acestor scrisori adresate
    altora violând secretul corespondenței printr-un cenzor britanic corupt, care i le arăta. Politicienii
    din conferințele de la Paris și San Remo i-au ignorat total atât pe arabii, cât și pe evreii din
    Palestina.




  3. În 1919, Louis Brandeis a vizitat țara care l-a înflăcărat pentru iudaism timp de 20 de ani și a
    fost deziluzionat de ea. A cerut sioniștilor să înceteze forțarea imigrării evreilor europeni în
    Palestina și să instaureze patrii spirituale prin țările în care trăiau, cu doar un centru cultural, o
    universitate și o academie, și câteva ferme pentru cei care doreau să imigreze în Palestina. Dar
    asta însemna să se renunțe la națiunea stăpânitoare după prescripțiile distrugerii stabilite de
    Iehova-Thora-Talmud-rabini, la națiunea care să fie stăpână peste “noua ordine mondială” –
    adică înalta trădare. Sioniștii din Rusia l-au desființat pe Brandeis la fel de ușor ca pe Herzl în
    1903 - 190 4. Brandeis a ridicat propunerea lui la Congresul sioniștilor americani din 1921. Dr.
    Weizmann a insistat să se instituie un “fond național și un buget național”evreiesc; guvernele l-
    au susținut, iar Brandeis a fost învins și debarcat.




  4. Soldații și guvernanții britanici din Palestina aveau experiență în administrarea teritoriilor
    străine și au văzut imediat că mandatul britanic din Palestina era ceva imposibil, căci știau că o
    țară nu se poate administra în pace și cu dreptate dacă băștinașii care-au locuit-o de mii de ani
    sunt jefuiți și expulzați și averea lor este răpită de niște intruși imigranți – iar rolul lor este să-i
    forțeze pe băștinași să se lase jefuiți și expulzați fără să crâcnească. Timp de 30 de ani au trimis
    un fluviu de proteste la Londra, care au fost ignorate total. Arabii au priceput de la început ce-i
    așteaptă și au început să se lupte încă din 1920.




  5. E de mirare că Wilson și Lloyd George au trimis observatori în Palestina, ei fiind total aserviți
    lui Weizmann. Totuși au făcut-o, și aceștia au repetat ce-au zis arabii, evreii din Palestina și
    soldații britanici de acolo. Comisia King-Crane din 1919 i-a raportat lui Wilson că “sioniștii se
    pregătesc să deposedeze practic total pe locuitorii ne-evrei din Palestina”, “prin diverse forme de
    cumpărare”, au adăugat ei, dar ofițerii britanici care au fost consultați de această comisie, știind
    adevărul, au zis că “programul sionist poate fi executat numai făcând uz de forța armelor”.
    Comisia Haycraft i-a raportat lui Lloyd George în 1921 că problema palestiniană constă în
    credința corectă a arabilor că sioniștii au intenția să-i subjuge pe palestinieni.



Free download pdf