^48
Fig. 3.1. Piramida învățării realizată de Național Training Laboratoires, Maine SUA
Observând piramida constatăm că activitățile cu cea mai bună rată de memorare sunt cele
care solicită elevilor: să aplice în mod activ ceea ce au învățat, să-și formeze construcții mentale, să
implice sarcini de lucru de ordin înalt în taxonomia lui Bloom, să proceseze informația cu mai
multe părți ale creierului și să folosească mai multe simțuri sau stiluri de învățare.
După părerea mea, în zilele noastre, învățarea școlară se circumscrie nu atât acumulării de
cunoștințe ci mai ales celor de dobândire independentă a acestor cunoștințe. Învățarea nu trebuie să
conducă la simpla acumulare de informații, ci la formarea unor capacități de orientare, la o gândire
creativă pentru a permite adaptarea optimă la schimbările care marchează lumea modernă.
Predarea este procesul de transmitere de cunoștințe, de formare de priceperi și deprinderi,
este o acțiune complexă pe care o face cadrul didactic.
Modalitățile prin care elevii din ciclul primar sunt conduși spre înțelegerea mesajului unui
text depinde atât de genul și specia literară în care se încadrează, cât și de conținutul tematic al
acestuia. În abordarea unui text este necesară cunoașterea raportului dintre autor și realitatea pe care
o exprimă, a modalităților specifice de a înfățișa această realitate.
După modelele adoptate de J. Giasson , textele se clasifică:
- după criteriul intenției de comunicare în:
Texte ce acționează asupra emoțiilor receptorului: texte narative (basm ,
legendă, roman, povestire) și texte lirice (text poetic sau expresiv);
Texte ce acționează asupra comportamentului receptorului: texte procedurale,
directive (prospecte, rețete de bucătărie) și texte incitative (reclamele scrise);
(^48) https://researchandeducation.ro/2017/03/15/metode-de-invatare-de-la -2-la -99-de-
ani.html, consultă în data de 05.05.2019