Valorificarea_didactică_a_operei_lui_Ion_Creangă_în_ciclul_primar (1)

tari și asupra preferințelor fiecărui elev, cel puțin din când în când. Cu cât modul de prezentare este
mai variat, cu atât elevii vor înțelege mai bine conceptual predat.
La clasa a IV-a, clasa pe care mi-am concentrat cercetarea pedagogică a lucrării de față,
textul literar este explicat prin faptul că ”prezintă realitatea prin mijloace artistice (cuvinte și
expresii frumoase), înfățișează realitatea conform modului de a o vedea a autorului”^49. În lecturile
școlarilor mici o pondere însemnată o au textele cu caracter epic. Conținutul lor înfățișează fie
aspecte din viața copiilor sau a adulților, fie momente din trecutul sau prezentul patriei, basmele,
poveștile și povestirile fac parte, de asemenea, din lecturile preferate ale școlarilor.
În orice text literar, după o primă lectură, se stabilește că în textul respectiv se povestește
ceva, apoi se pot adresa întrebările : cine povestește? cine săvârșește faptele? copilul mărește
conflictul dintre bine și rău cu sufletul la gură, fiind mereu alături de eroul preferat și bucurându-se
sincer de victoria binelui.
Având în vedere personajele, scopul studierii acestora este unul educativ deoarece la această
vârstă, elevii caută modele, pe care să le admire și să le respecte. Personajul trebuie raportat la
unitatea și complexitatea întregului text, cel mai convingător mijloc de caracterizare fiind
caracterizarea prin faptele acestora. Creangă pune peste tot în operele sale observații asupra
sufletului omenesc, elevii putând descoperi tipologiile umane chiar și după o simplă lectură. De
exemplu: în Soacra cu trei nurori exploatarea nu poate fi tolerată la infinit, în Capra cu trei iezi
mama grijulie, iezii neascultători, lupul viclean, în Punguța cu doi bani cine se bucură de averea
altuia o pierde pe a lui, în Povestea porcului urmările unui act necugetat în căsătorie, dar și triumful
în iubire, în Fata babei și fata moșneagului se observă urmările hărniciei și consecințele lenei și
lăcomiei.
În toate textele de citire sau de lectură studiate la clasă în ciclul primar, indiferent de genul
și specia lor, sunt încorporate elemente ale educației morale, chiar și în ilustrațiile care se folosesc
au scopul de a întări mesajul transmis prin intermediul acestor texte.

3.3. Ipoteza cercertării

Pornește de la ideea că elevii de vârstă școlară mică preferă poveștile și povestirile care au
ca temă copilăria, dacă acestea sunt prezentate și analizate într-o formă accesibilă lor. Îmbunătățirea
capacității de receptare a poveștilor și povestirilor lui Creangă prin utilizarea lecturii explicative ca
metodă specifică în familiarizarea elevilor cu tehnica muncii cu cartea.

3.4. Obiectivele cercetării urmăresc:

 Identificarea preferințelor elevilor pentru anumite texte literare destinate

elevilor din învățământul primar;

 Aplicarea, în lecțiile de lima română, a metoelor și procedeelor active, în

strânsă legătură cu mijloacele de învățământ și forma de grupare a elevilor;

 Valorificarea textelor care au ca temă copilăria în cadrul lecțiilor de limba și

literatura română;

(^49) Elena Nica, Limba română: Comunicare, Exersare, Aprofundare, Evaluare, clasa a IV-a ,
Editura Carminis, 2006, p.5