Valorificarea_didactică_a_operei_lui_Ion_Creangă_în_ciclul_primar (1)

CAPITOLUL I

1.1. Primii ani.............................................................................................................. CAPITOLUL I: ION CREANGĂ – VIAȚA ȘI ACTIVITATEA

1.1. Primii ani

Recunoscut datorită maiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creanga este
considerat unul dintre clasicii literaturii române, mai ales, datorită operei sale autobiografice
Amintiri din copilărie. Ion Creangă s-a născut în Humulești, Principatul Moldovei,”din târg drept
peste apa Neamțului”. Data nașterii lui Creangă este incertă. Humuleșteanul recunoaște în
Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă ar fi data de 10 iunie 1839,
potrivit unei condici de nou-născuți din Humulești, apărută sub îndrumarea lui Gheorghe
Ungureanu.
Păstrând data aleasă de Creangă, în prima zi de mărțișor a anului 1837 se naște Ion, fiul lui
Ștefan a Petrei Ciubotariul și al Smarandei Creangă, răzeși fără pământuri. ”Sunt născut la 1 martie
1837 în satul Humulești, județul Neamțului, Plasa de Sus din părinți români: Ștefan a lui Petrea
Ciubotariul din Humulești și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig, județul
Neamțului.”^1 Ion Creangă s-a născut condeiul în mână și a devenit peste ani cel mai iubit și apreciat
povestitor al patriei noastre. Copilăria lui Nică a lui Ștefan a Petrei a fost una frumoasă, plină de
aventuri și amintiri care-l vor însoți pe parcursul întregii vieții, episoaele memorabile ale copilăriei
fiind evocate mai târziu în Amintiri din copilărie.
Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile
și Petre. Ultimii trei frați au trecut în neființă încă din fragedă pruncie iar Zahei, Maria și Ileana în

1919. Pe 6 septembrie a văzut lumina zilei și Smărăndița, fiica preotului Ioan Humulescu, personaj
      memorabil din lucrarea autobiografică.
      Pe linie paternă, familia lui Creanga nu ne este prea cunoscută, Creangă nu vorbește de
      bunicul și de bunica sa pe care, cu siguranță, îi pierduse de timpuriu. Tatăl sau era agricultor și
      făcea negoț cu sumani, lucrați de mama sa, Smaranda, și avea doi frați, Vasile și Andrei.
      În ceea ce privește familia mamei, Creangă a lasat informații prețioase în Amintiri. Bunicul
      după mamă, David Creangă, primar la Pipirig, declară în perioada când Ion avea doisprezece ani că
      a venit din Transilvania cu tatăl și cu cei trei frați ai săi (Petrea, Vasile și Nică) pentru a se stabili în
      Pipirig; din căsătoria sa cu o anume Nastasia, originară tot din Transilvania au văzut lumina zilei
      șase copii: patru băieți și două fete dintre care una Smaranda, mama povestitorului.
      Fiu de țărani cu stare, Creangă a avut o copilărie dintre cele mai fericite care se desfășura
      ”fără leac de supărare”, primii ani ai acesteia caracterizându-se printr-o liberate specific copilăriei
      țărănești în casa părintească. Creangă este încă din copilărie leneș dar cu toate acestea doritor de a
      învăța carte, stăruitor încet, în tihnă, în liniște. Tatăl său îl crede ”o tigoare de băiet” și scriitorul
      însuși mărturisește că, pus să facă vreo treabă o cam rărea de pe-acasă, făcându-se nevăzut cu cea
      mai mare ușurință. Părintele Ioan caută să-l îmblânzească pe băiat cu promisiunile de a-i da mai
      târziu pe Smărăndița, de a-l lăsa în locul lui la biserică. De fiecare dată spusele preotului reușeau să-
      l facă să se răzgândească în privința școlii și să se întoarcă la învățat.

(^1) https://ro.wikisource.org/wiki/Fragment_de_autobiografie, consultat în data de 11.03.