Regatul Romaniei

Revoluția franceză, revoluțiile burghezo-moșierești, apoi marea revoluție din Imperiul Țarist au schimbat
radical concepția europeană de oraș. Fostele burg-uri fortificate unde familiile de elită se înconjurau de acoliții și
servanții lor au devenit treptat orașe ale celor mulți, cetățeni cu drepturi și obligații egale, spații publice în care
conviețuiesc locuitori cu originii și interdependențe diferite. Fostele palate înconjurate de grădini, dependințe și
locuințe ale servitorilor au fost treptat înlocuite prin cartiere din ce în ce mai aglomerate. Începând cu medicul
Carol Davila, șefii instituțiilor de sănătate publică au ridicat problema sistematizării orașului, pentru a asigura apă
curentă și un sistem de canalizare eficient. Prima generație de primari ai capitalei a adus în lumină personalități
precum: Dimitrie Brătianu, Gheorghe Cantacuzino, Eftimie Diamandescu, Christian Tell, C.A. Rosetti, Barbu
Vlădoianu, N.C. Brăiloiu, George Manu, Dimitrie Cariagdi, Nicolae Fleva, Ion Câmpineanu, Pake Protopopescu,
Nicolae Filipescu, Constantin Robescu, Vintilă Brătianu, Matei Corbescu, Ioan Costinescu, Dem Dobrescu,
Victor Dombrovski, Constantin Florescu. Pe lângă aceștia a activat o întreagă generație de urbaniști, printre care:
Al. Davidescu (1858-1936), Cincinat Sfințescu (1887-1955), T. Rădulescu (1889-?), I. Davidescu (1890-1980), R.
Balomey (1883-1947), D. Marcu (1885-1966), G. Cantacuzino (1899-1966). Societatea Urbaniștilor Români a
luat ființă în anul 1927, urmată apoi de Institutul Urbanistic Român (1932). Planul General de Sistematizare al
Bucureștiului a fost aprobat de Consiliul de Miniștri și decretat de Regele Ferdinand la 18 Aprilie 1921, prin
ministrul de atunci Constantin Argetoianu. Noul plan al orașului prevedea un cartier central înconjurat de 10
cartiere periferice (parcelări). Orașul se organiza radiar, după un model inelar, străpuns de câteva artere mari de
circulație. Principala inovație a constat din locuințele colective de tip bloc, un fel de palate, dar cu confort mai
redus și locuite de oameni obișnuiți. Proiectate și construite de arhitecți cu viziuni moderne, aceste locuinte
colective cu prețuri moderate sau mici au fost grupate sub forma unor ansambluri arhitecturale, respectiv străzi
întregi pe care se grupau mai multe astfel de blocuri. Primele astfel de Ansambluri de Arhitectură, azi monumente
istorice, au fost: Baia de Fier, Batiștei, Băcani, Nicolae Bălcescu, Băniei, Hristo Botev, G-ral Constantin
Budișteanu, Radu Calomfirescu, Lascăr Catargiu, Căldărari, Chile, Henri Coandă, Pasajul Comercial, Covaci,
Dacia, Sergent Nicolae Dascălu, Domnița Anastasia, Dumbrava Roșie, Jaques Elias, Bulevardul Elisabeta, Pasajul
Francez, Strada Franceză, Strada Gabroveni, Calea Griviței, Strada Halelor, Strada Nicolae Iorga, Strada Învoirii,
Strada Lipscani, Bulevardul G-ral Gheorghe Magheru, Mântuleasa, Calea Moșilor, Negustori, Intrarea Nopții,
Intrarea Parfumului, Părintele Stăniloaie, Pătrașcu Vodă, Naum Râmniceanu, C.F. Robescu, Romulus, Piața Sf
Ștefan, Alexandru Sihleanu, Soarelui, Stavropoleos, Stelea Spătarul, Știrbei Vodă, Calea Victoriei, Pasajul
Macca-Villacrosse. Dintre puținele locuințe familiale cu statut de vilă s-au zidit: Vila Dr Minovici, Vila Mihaela,
Vila Aurelia, Vila Matilda, Vila Vintilă Brătianu. Mult mai numeroase au fost însă casele oamenlor de seamă ai
Bucureștiului. Indiferent de rang, funcție, grad sau ocupație, toții oamenii cu stare au zidit case, mai mult sau mai
puțin reprezentative. Dintre acestea, au fost declarate monument istoric Casele: Nifon Mitropolitul, Capșa,
Krețulescu, Bacaloglu, Theodor Aman, Dimitrie Gusti, Centrul de Plasament Sf Ecaterina, Nicolae Filipescu,
Herman Speier, Mița Biciclista, Ambasada Franței, Oteteleșteanu, Theodor Speranția, Blocul Astra Română,
Darvari, Crissoveloni, Muzeul Cornel Medrea, g-ral Constantin Budișteanu, Nicolae Iorga, I L Caragiale, Dinu
Lipati, Henri Coandă, George Călinescu, Blocul Adriatica, George Oprescu, Macca - Vasile Pârvan, Argentoianu,
Vila Vernescu, Nottara, Ion Barbu, Gheorghe Costaforu, Gheorghe Tătărescu, g-ral Lahovary, Maria Lahovary,
g-ral Slătineanu, Petre Carp, I. C. Brătianu, Panaitescu Perpessicius, Delavrancea, Budișteanu, Flechtenmacher,
Grigoraș Dinicu, Gala Galaction, Șuțu Lahovary, Th. Georgescu, Blocul Tinerimea Română, Gh. Nanu, Tache
Ionescu, Grădișteanu, Mihai Șuțu, g-ral Arion, Constantin Chirițescu, Assan, Ion Țuculescu, Librecht
Filipescu, Averescu, Gheorghe Țițeica, Spiru Haret, Niculescu Dorobanțu, Dr. Tomescu, Theodor Rogalschi,
Gheorghe Marinescu, George Bacovia, Gh. Cantacuzino, Tudor Arghezi, Paul Smărăndescu, Ștefan Luchian,
Demostene Cuculi, Sofia Popp, Sofia Cavaleru, Tudor Vianu, Negroponte, Vlădescu, Dimitrie
Bolintineanu, Anghel Saligny, G-ral Jitianu, Anton Pann, Maria Filoti, George Coșbuc, Prof. Nicolae Clinciu,
Mircea Vulcănescu, Mătăsaru, Rosetti Solești, g-ral David Praporgescu, Elena Lupescu, Constantin Tănase,
Cornel Medrea, Candiano, Gheorghe Petrașcu, Sabba Ștefănescu, Ionel Teodoreanu, M.I. Demetrescu, Angelescu,
V. Maximilian, Cerchez, Kalinderu, Nenițescu, Krețulescu, Ioan Slavici, Gheorghe Petrescu, Principele Nicolae,
Ienăchiță Văcărescu, Dimitrie Sturza, Ion Mincu, Monteoru, Agiu, Hristu, Vernescu, Cesianu, Nenciu, Dissescu,
Ortansa Paciurea, Floru, Ion Voicu, Dimitrie Maimarolu, George Georgescu.