Alexandru Cosmescu, Moisei Gamburd, Conacul Pisarjevski, Conacul Râșcanu Derojinski, Conacul Dolivo
Dobrovolski, Lidia Lipovski, Serbov, Conacul Zoti, M. Karcevski, Sergiu Ciocolov, Conacul Catargi, Conacul
Nazarov, A.S. Mimi, Mihalache Cașica, Valeriu Cupcea, Petru Zadnipru, M. Karcevski.
În imaginea de mai jos sunt casele: Gheorghe Sturdza (Miclăușeni Iași), Ștefan Silion (Botoșani), Cuza Vodă
(Galați).
Oamenii cu stare ai Transilvaniei au format un amalgam al ceor trei mari etnii (români 53 %, unguri 27 %,
germani 18 %) și al celor șase credințe (romano-catolică, greco-catolică, calvină, luterană, ortodoxă și unitariană),
cu predominanța unora sau altora în diferitele regiuni și comitate. Astfel, dintre cele 2430 de orașe și sate, 1401
erau preponderent românești, 807 preponderent maghiare și 222 preponderent săsești. Pentru epoca Regatului
României se observă însă o mult mai mare densitate a întreprinzătorilor particulari în județele cu populație
maghiară și germană: Cluj, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Craș Severin, ca urmare a mai bunei colaborări cu
instituțiile statului și a unei mai bune interpretări a legislației în vigoare. Mai mult de 85 % din populație,
indiferent de etnie, era implicată nemijlocit în activități agricole. Elita satelor era formată din: boieri, preoți,
învățători, proprietari de mine, arendași, notari, medici, avocați, cămărași, comercianți, țărani înstăriți. Dintre
proprietari, 26 aveau mai mult de 1000 iugăre de pământ iar alți 3900 (dintre care 2823 maghiari) dețineau între
100 și 1000 de iugăre, pentru un total de peste două milioane de jugăre. Alți 4 milioane de mici proprietari
dețineau alte două milioane de jugăre de pășune. La recensământul din anul 1910 au fost înregistrați 11 538 de
intelectuali (dintre care 3882 erau români) și 26 000 de meseriași. După anul 1918, industria s-a dezvoltat într-un
ritm de 5,4 % pe an, pentru ca în anul 1938 să egaleze produsul social brut cu cel provenit din agricultură. Trei
sferturi din unitățile industriale au luat ființă în aceste două decenii. În anul 1938, venitul anual pe cap de locuitor
era de 110 dolari, față de: SUA (512), Anglia (490), Franța (146), Ungaria (108), Jugoslavia (106), Polonia (94),
Grecia (76), Turcia (62). Dintre edificiile ridicate cu capital privat, au fost declarate monument istoric
următoarele reședințe familiale:
Alba: Camil Velican, Rubin Patiția și Zaharia Munteanu (Alba Iulia), Avram Iancu (Incești), Weber, Filtsch,
Roth, Kohuth Breitenstein, Heitz Konrad, Mauksch, Schneider, Zapolya (Sebeș).
Arad: Beller, Cicio Pop, Vasile Goldiș, Toth Arpad (Arad), Sava Tekelya (Cuvin), Mișici Bocu (Lipova).
Bihor: Poynar, Adorjan, Darvas (Oradea), Gavril Bot (Bălanca), Ioan Ciordaș (Beiuș), Conacul Miskolczy
(Ciumeghiu), Conacul Frater (Galoșpetru), Floarea Morgovan (Pomezeu), Roth Armin (Salonta), Miron Pompiliu
(Ștei).
Bistrița: Buta, Shankebank, Franchy, Linu (Bistrița), George Coșbuc (Coșbuc), Liviu Rebreanu (Liviu
Rebreanu), Ion Pop Retegan (Reteag).
Brașov: Benker, Valentinus Hirscher, Sextil Pușcariu, Friedrich Czell, Demeter, Johannes Honterus, Vila
Baiulescu, Michael Hann, Lazăr, Gottlieb Fleischer, Vasady, Mandl, Stefanovitsch, Cincinat Pavelescu, Dumitru
Orghidan, Andrei Mureșanu, Radu Pascu, Gustav Kollar, Adolf și Harald Meschendorfer, Ciurcu, David Iordache,
Radu Olteanu, Lucian Blaga, Irina Lukasz, Mattis Teutsch, Ștefan Mironescu, Karl Hubner, Șt. O. Iosif, George
Barițiu, Gheorghe Nica (Brașov), Georg Mathie, Ion Popescu (Cața), Valeriu Braniște, Ștefan Untch (Cincu),
Iacob Moise, Aurel Bordenache, Eduard Morres (Codlea), Aron Pumnul (Cuciulata), Șt. O. Iosif (Drăușeni), dr.
Giurcă (Făgăraș), Nicolae Filipescu (Rupea), Belloiu, Magheru Darie (Săcele), Zaharia Bârsan (Sânpetru).
Caraș Severin: Vila Kock, Bugler, Al Popovici, Blăjița, Friedmann, Neff, Crăciun, Maerz, Markovski (Reșița),
Vila Feneșan, Vila Emilia, Vila Kuriatko, Vila Elisabeta, Vila Dora, Vila Transilvania, Vila Doboșan, Vila