Ciuhandru, Nicolae Colan, Grigore Comșa, Nichifor Crainic, Miron Cristea, Pimen Georgescu, Iosif Gheorghian,
Vasile Gheorghiu, Iosif Goldiș, Iuliu Hosu, Nicolae Ivan, Gustav Oswald Kisch, Vasile Mangra, Victor Mihaly de
Apșa, Irineu Mihălcescu, Atanasie Mironescu, Ioan Micu Moldovan, Nicodim Munteanu, Iosif Naniescu, Zenobie
Pâclișanu, Gavril Pop, Nicolae Popea, Niculae Popescu, Gheorghe Popovici, Vladimir Repta, Dionisie Romano,
Viktor Roth, Andrei Șaguna, Melchisedec Ștefănescu, Vasile Suciu, Friedrich Teutsch.
Juriști: Vincențiu Babeș, Constantin Bosianu, Dimitrie Ciotori, Mihai Codreanu, Alexandru Costin, Nicolae
Dașcovici, Mircea Djuvara, Vintilă Dongoroz, Vespasian Erbiceanu, Constantin Hamangiu, Emil Hațieganu, Iosif
Hodoș, Traian Ionașcu, Ioan Ionescu Dolj, Ioan Kalinderu, Ștefan Longinescu, Petru Missir, Andrei Mocioni,
George Moronescu, Paul Negulescu, Oscar Niculescu, Emanoil Pantazi, Ioan Papp, Vespasian Pella, George
Plopu, Traian Pop, Grigore Popa, Victor Râmniceanu, Nichita Smochină, Constantin Stoicescu, Ioan
Tanoviceanu, Anibal Teodorescu.
Militari: Gheorghe Adrian, Alexandru Averescu, Constantin Barozzi, Constantin Brătianu, Nicolae Condiescu,
Grigore Crăiniceanu, Ștefan Fălcoianu, Constantin Hârjeu, Scarlat Longhin, Scarlat Panaitescu, Zaharia Petrescu,
Constantin Prezan, Radu Rosetti, Oscar Sager, Pauil Teodorescu.
Politicieni: Constantin Arion, Gheorghe Bengescu, Marcu Beza, Valeriu Braniște, Ion Brătianu, Ion I. C.
Brătianu, Vintilă Brătianu, Gheorghe Buzdugan, Gheorghe Chițu, Teodor Costescu, Alexandru C. Cuza, Jaques
Elias, Constantin Esarcu, Nicolae Gane, Onisifor Ghibu, Vasile Goldiș, Grigore Grădișteanu, Dimitrie Gusti,
Pantelimon Halippa, Spiru Haret, Alexandru Hurmuzaki, Nicolae Hurmuzaki, Ion Inculeț, Constantin
Kretzulescu, Virgil Traian Madgearu, Iuliu Maniu, Apostol Mărgărit, Constantin Meissner, Ion Nistor, Lotahar
Rădăceanu, Ion Răducanu, Mihai Ralea, Grigore Râmniceanu, Teodor Rosetti, Anastase Simu, Victor Slăvescu,
Barbu Știrbei, Ioan Străjescu, Vasile Stroescu, Dimitrie A. Sturdza, Dimitrie C. Sturdza Scheianu, Gheorghe
Tătărescu, Nicolae Titulescu.
Artiști: Theodor Aman, Ion Andreescu, Mihail Andriciu, Constantin Brăiloiu, Constantin Brâncuși, Tiberiu
Brădiceanu, Alexandru Ciucurencu, Gheorghe Dima, Sabin Drăgoi, George Enescu, George Georgescu, Lucian
Grigorescu, Nicolae Grigorescu, Iosif Iser, Ion Irimescu, Mihail Jora, Ștefan Luchian, Cornel Medrea, Gheorghe
Petrașcu, Ștefan Popescu, Camil Ressu, Jean Alexandru Steriade.
Un rol semnificativ în viața social politică a Regatului României a fost jucat de Francmasonerie, o grupare
elitistă secretă situată deasupra intereselor de partid și a controverselor de natură etnică sau religioasă. Primele
loje masonice au fost fondate de Prințul Scarlat Ghica (Galați 1732) și de Prințul Constantin Mavrocordat (Iași
1735), urmate de cele din Transilvania, de la Brașov (1749) și Sibiu (1769). Un secol mai târziu, în România erau
în activitate mai multe loje masonice, printre care: Steaua Dunării, Ateneul Străinilor, Trandafirul Perfectei
Tăceri, Înțelepții din Helliopolis. Imediat după proclamarea regatului, la 8 Septembrie 1880, trei dintre acestea
s-au reunit pentru a forma Marea Lojă Națională din România, condusă de Marele Maestru Constantin Moroiu.
Constituția Masonică Română, cu 320 de articole, a fost publicată la București în anul 1881, pentru a promulga:
"existența Divinității, nemurirea sufletului și solidaritatea omenirei" sub deviza "Libertate, Egalitate,
Fraternitate". Marea Lojă Națională din România s-a retras din viața publică în anul 1937, ca urmare a tensiunilor
politice de ordin naționalist. În cursul celor șase decenii de existență a grupat și organizat activitatea unui mare
număr de personaje de prim rang ale vieții politice din România, a suscitat vii polemici în presa vremii. Lista
celor mai semnificativi masoni din timpul Regatului României cuprinde următoarele nume: Gheorghe Asachi
(1788-1869), Ion Câmpineanu (1798-1963), Nicolae Șuțu (1798-1871), Barbu Știrbei (1799-1869), Petrache