Luterană, Episcopia Greco-Catolică, Palatul Episcopal și Biserica Sf Dumitru Baia Mare, Biserica Reformată
Baia Sprie, Biserica Berchez, Biserica Cărbunari, Biserica Coștiui, Biserica Fericea, Biserica Săcel, Biserica
Seini, Casă parohială Sighetu Marmației, Biserica Șișești, Biserica Ortodoxă, Biserica Romano Catolică Șomcuta
Mare, Biserica Trestia), Mureș (Casa de Cultură Evreiască, Biserica Buna Vestire Târgu Mureș, Biserica
Bordoșiu, Biserica Chinari, Biserica Dedrad, Biserica Goreni, Biserica Herepea, Biserica Petea, Biserica Rigmani,
Biserica Senereuș, Biserica Reformată Târnăveni, Biserica Văleni), Satu Mare (Palatul Episcopiei Romano
Catolice, Biserica Sf Arhangheli, Biserica Calvaria, Biserica Adormirea, Liceul Reformat, Biserica Hildegarda
Satu Mare, Biserica Aciua, Biserica Amați, Biserica Apa, Biserica Bixad, Protopopiatul Ortodox și Casa
Comunitară Sf Ladislau Carei, Biserica Cărășeu, Biserica Craidorolț, Biserica Moișeni, Biserica Racșa), Sălaj
(Biserica Adormirea, Biserica Romano Catolică, Protopopiatul Ortodox, Biserica Reformată, Colegiul Reformat
Zalău, Biserica Șamșud, Biserica Reformată Tetișu, Biserica Reformată Zimbor), Sibiu (Biserica Minoriților,
Mănăstirea Franciscană, Mănăstirea Ursulinelor, Mitropolia Ardealului Ortodoxă, Facultatea de Teologie,
Catedrala Sf Treime, Biserica Sf Petru și Pavel Sibiu, Biserica Boița, Biserica Chirpăr, Biserica Dobârca, Biserica
Slimnic), Timiș (Liceul Piarist, Catedrala Mitropolitană, Biserica Sf Ilie Timișoara, Biserica Bobda, Biserica și
Parohia Evanghelică Luterană, Biserica Periam, Biserica Teremia). La 1 Aprilie 1919 s-a introdus în întreaga
Românie Calendarul Gregorian. În anul următor, Arhiepiscopul de Alba Iulia Vasile Suciu a fost înălțat ca
Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma iar Nicolae Bălan a fost înălțat Mitropolit al Ardealului. La Blaj a
luat ființă Congregația Surorilor Maicii Domnului pentru a ocroti copii rămași orfani în timpul războiului.
Cadrul legislativ pentru tânărul stat al României și-a început reorganizarea la 1 Iulie 1866, când Adunarea
Constituantă a votat proiectul pentru noua Constituție, alcătuită după cea Belgiană. Prin noul act fundamental,
România a devenit o monarhie ereditară, în care puterea legislativă era condusă de un Parlament bicameral (Senat
și Camera Deputaților) iar puterea executivă era administrată de un Guvern în frunte cu un prim ministru. Potrivit
noii legi, Regele numește și revocă miniștrii, acordă grațieri și amnistii, numește toate funcțiile publice, bate
monedă, este comandant suprem al armatei, acordă distincții și decorații, are dreptul să dizolve Parlamentul, are
drept de veto în orice chestiune. Parlamentul propune și aprobă legi, discută bugetul, supraveghează activitatea
Guvernului. Puterea Judecătorească este formată din: Înalta Curte de Justiție și Casație, Curți de judecată și
Tribunale. În ce privește drepturile cetățenești, noua constituție a legiferat: libertatea conștiinței, libertatea
învățământului, libertatea presei, libertatea întrunirilor și a asocierilor. Constituția din anul 1866 a fost apoi
reconfirmată și modernizată la 27 Martie 1923, când noul act constituant a legiferat structura organizatorică a
României Mari, cu teritoriul reîntregit. Pentru noile instituții, s-au alocat fonduri și s-au ridicat noi sedii. În Țara
Românească principalele edificii noi au fost: București (Palatul Justiției, Palatul Ministerului Cultelor, Palatul
Ministerului Agriculturii, Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, Judecătoria Ocolului 1, Primăria Sectorului 1,
Palatul Monopolurilor Statului, Banca Națională a României, Creditul Rural, Palatul Bursei, Banca Franco
Română, Banca Comercială, Banca de Comerț Exterior, Banca Marmorosh, Banca Chrissoloveni, Banca
Agricolă, Banca Creditul Român), Argeș (Vechea Prefectură, Primăria Veche, Tribunalul și Palatul Finanțelor
Publice Pitești, Prefectura, Poliția, Administrația Financiară și Tribunalul Câmpulung, Primăria Curtea de Argeș,
Primăria Pietroșani), Brăila (Palatul Administrativ și Judecătoresc, Palatul Agriculturii, Banca Agricolă, Casa
Societății de Asigurări, Societatea Română de Asigurări), Buzău (Tribunalul Județean, Primăria Pietroasele,
Primăria Râmnicu Sărat, Banca Comercială Română), Călărași (Primăria, Administrația Financiară, Judecătoria,
Prefectura, Arhivele Statului, Tribunalul), Dâmbovița (Tribunalul, Primăria, Poșta, Banca Grigorescu, Banca