nr.1113/2014); Strategia Guvernului României de inc luziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2014 - 2020 (HG
18/14.01.2015); Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 - 2020 (HG nr.418/2015), Strategia naţională pentru dezvoltare
durabilă a României - Orizonturi 2013 – 2020 – 2030 ;- necesitatea unei abordări sistemice a educaţiei timpurii, care înglobează, deopotrivă, educaţia antepreşcolară şi educaţia preşcolară, corectându-
se abordarea lor fragmentată din practica de până acum; - iniţierea şi adoptarea unor schimbări relevante, cu valoare constructivă, având la bază reuşitele şi progresele realizate până acum (datorită
precedentului curriculum şi demersurilor subsecvente – generalizarea învăţământului preşcolar, promovarea obligativitivităţii acestuia şi a
avantajelor educaţiei de la vârste fragede; investiţia în infrastructura educaţională; formarea cadrelor didactice şi a celorlalţi actori care intră în
contact cu copilul preşcolar; promovarea şi implementarea unor noi abordări educaţionale etc.).
În documentul de politici educaționale – Repere pentru proiectarea și actu alizarea Cu rriculumului național (ISE, 2016), se menționează următoarele:
c urriculumul pentru educaţia timpurie a copilului de la naștere până la 6 ani se fundamentează pe un set de finalităţi formulate în documentul de
politici educaţionale Reperele fundamentale în învăţarea și dezvoltarea timpurie (RFIDT, aprobate prin O.M. nr. 3851/2010). Acest document
reprezintă un set de enunţuri care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să fie capabili să facă. Aceste aşteptări sunt definite
pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea normală și deplină a copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală. Conform documentului menţionat,
finalităţile educaţiei timpurii au în vedere o abordare holistică, vizând cele cinci domenii ale dezvoltării copilului:
dezvoltarea fizic ă, sănătate și igienă personală ;
dezvoltarea socio- emoţională;
dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;
dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii;
capacităţi și atitudini în învăţare.
În acest context, noul curriculum pentru educaţia timpurie aduce o viziune îmbunătăţită asupra educaţiei pentru acest segment de vârstă, înglobată în
conținutul programei, în Metodologia de aplicare a planului de învățământ pentru educația timpurie, în scrisori metodice şi recomandări, în ghiduri și
îndrumătoare metodice avizate de minister, constituind un demers complex, care valorizează contribuţiile anterioare, experienţa şi practicile reușite în
domeniul educaţiei timpurii din România. Acesta se adresează tuturor cadrelor didactice, managerilor, factorilor de decizie, specialiştilor în domeniul
educaţiei timpurii – pedagogilor, psihologilor, consilierilor, cadrelor didactice din mediul academic, care asigură formarea iniţială şi continuă a cadrelor
didactice pentru educația timpurie (prin grade didactice şi prin programe, cursuri sau stagii de formare), precum și altor actori de la nivelul societății, cu
rol important în educaţie.