Gruie-al lui Novac
CÂNTUL I
I Dor de însurat
Colo-n munþii Lotrului,
Sus pe þãrmul Oltului,
La conacul lui Novac,
Mare masã-i în ceardac.
Toatã faþa lungii mese
Plinã-i de bucate-alese.
ªi, cât masa e de-ntinsã,
Tot de oaspeþi e cuprinsã:
De cumnaþi ºi de nepoþi,
Nalþi ca bradu-n munte toþi;
De cumnate ºi nepoate,
Trandafir la faþã toate.
ªi-ntre rude mari, mãrunte,
Cine stã la masã-n frunte?
Stã Novac, albit la plete,
Dar voinic ºi lat în spete.
Cu tovarãºa-i voioasã,
Tot ca el la chip, frumoasã:
Deºi nu-i nici ea de ieri,
Ci-a vãzut... cam multe veri!
CUPRINS
