Gruie-al lui NovacZise maicã-mea, din grai...
Eu, mai tare mã-ntristai:
- O, cã n-am fost mai deºtept!
Cum sã stau un an s-aºtept?...
Cât am plâns oftând din greu,
ªtie numai Dumnezeu! - Dar poftim, nepoþi, cumnaþi,
Prin pahare mai turnaþi!...
Hai noroc! Povestea mea
E la jumãtate-abia.
CÂNTUL IIARIPILE ZÂNEIOaspeþii mai beau ºi tac,
Toþi cu ochii la Novac.
El deºeartã un pahar,
Apoi prinde-a spune iar;
- ¤n sfârºit, dorita zi,
Dup-un an de chin sosi.
Eu, din zori, la Sânziene,
Stam dosit în buruiene.
ªi spre miezul zilei, iatã,
Zânele cã se aratã!
Vin din ceruri fãrã nori
Iar spre malul plin de flori.
CUPRINS