Gruie-al lui Novac
Astfel, Gruio, fãtul meu,
Mã-nsurai pe vremuri eu!
Dar eram pe-atunci, vezi bine
Mai bãrbat ceva ca tine.
Astãzi, tu, eºti de-nsurat?
Când ºi fetele te bat!
CÂNTUL III
¤N PEÞIT
Gruia ºi mai supãrat,
De la masã s-a sculat:
- Nu cred eu cã e vreo fatã
Sã mã poatã bate, tatã!
Sunt voinic de-acum, în stare
Sã mã-nsor... cu oriºicare!
- Da? îi zise tatãl sãu,
Bine darã, fãtul meu,
Mi te-nsor, dacã te duci,
Norã-n casã sã-mi aduci
Pe cea fatã de pãgân,
De sãlbatec moº bãtrân,
Care-n codru stã, pe maluri
Biciuite-n veci de valuri,
Colo lângã-albastra mare,
Unde soarele rãsare.
CUPRINS