Gruie-al lui Novac- Alei, tatã, ce-ai fãcut?
Joc de mine þi-ai bãtut!?
Nu e fatã s-o peþeºti,
Ci sã fugi când o-ntâlneºti.
Dacã toate-ar fi aºa,
Dracu’ s-ar mai însura!
M-ai trimes ca sã mã-nsori?
Sau cu gând sã mã omori?
Auzind, Novac zâmbi,
ªi din gurã glãsui:
- Vezi cã nu eºti de-nsurat?
Vezi cã fetele te bat?
Vino sã te uiþi la tata
Cum se va lupta cu fata!
Amândoi apoi pornesc
ªi pe fatã o gãsesc
Iar la locu-i, adormitã,
Sub cea tufã de rãchitã.
- He, Novac o ia la zor,
¤mboldind-o c-un picior,
De s-a dus de ºapte paºi: - Cu flãcãul te luptaºi!...
Scoalã ºi te luptã, fatã,
ªi cu-mbãtrânitu-i tatã!
Ea se scoalã: – A, Novace!
Lumea asta nu-þi mai place?