Gruie-al lui NovacSabie la brâu ºi-a pus,
ªi porni spre codru-n sus.
Mult prin codru n-a suit,
Cu pãgânul s-a-ntâlnit:
- Bun noroc, pãgânule!
- Mulþumim, bãtrânule!
- Batã-te, mãi turc voinic,
Legea ta cea de nimic!
Bine-i duci pe amândoi
Prinºi, legaþi, ca pe doi boi.
Vino, de ai vlagã-n tine,
Te mai luptã ºi cu mine!
Turcul vine, hoþomanul,
Rãsucindu-ºi buzduganul.
ªi-n Novac cu el izbeºte.
Moºu-n palmã-l sprijineºte;
ªi-nhãþându-l mâniat,
¤n pãgân cu el a dat.
Turcu-n mânã-l sprijini
ªi-napoi îl azvârli.
Moº Novac o mân-a-ntins,
Buzduganul iar l-a prins.
Suliþele-apoi luarã,
ªi cu ele se luptarã.
Suliþele tari s-au frânt,
Le-aruncarã la pãmânt.