Gruie-al lui Novac
- Bunã ziua, Niþuleasã,
Ochi frumoºi de puicã-aleasã! - Mulþumesc, boieri cinstiþi,
De la mine ce poftiþi? - Niþuleaso, sã ne spui,
Niþã-al tãu e-aci sau nu-i?
De-i nãuntru, zi-i sã iasã,
De-i în sat, sã-l chemi acasã.
Dacã-i dus în deal la vie,
Sã-i trimeþi cuvânt sã vie.
Ni-e prieten bun. Vroim,
Negreºit, sã-l întâlnim!
Auzind, ea tresãri;
ªi din gurã glãsui:
- Preacinstiþilor boieri,
Caimacami ºi ieniceri!
De-l cãtaþi cu prietenie,
Mulþi ani Domnul sã vã þie!
Iarã de i-aþi pus gând rãu,
Nu v-ajute Dumnezeu!
- ¤l cãtãm cu bunãtate,
Niþã-al tãu ni-e ca un frate!
Dar averi cu el avem,
ªi dorim ca sã-l vedem.
Mult frumoasa Niþuleasã,
Cu stat nalt de jupâneasã,