Gruie-al lui Novac- Mãi cu paloº mare-n teacã
ªi cu cãpãþâna seacã!
Ce-mi treci luminiºurile
ªi-mi strãbaþi desiºurile?
Cum ai îndrãznit, semeþe,
Sã-mi încurci cãrãri, fâneþe?
Ia sã-mi dai azi mie seamã,
Ia dã-mi paloºul tãu vamã!
- Ba nici paloºul nu-þi dau,
¤n picioare cât mai stau;
Cã mi-l dete Dumnezeu,
Ca sã-mi apãr capul meu! - Mãi... cu mândra ca o floare,
Ce-mi seci apa din izvoare?
ªtii tu oare ori nu ºtii,
Cã pe când eram copii,
Când vreo zece ani aveam,
Eu ºi mândra ne iubeam?
Ia sã-mi dai azi, Gruio, seamã,
Ia sã-mi dai pe mândra vamã!
- Ba, pãgânule-ngâmfat,
Pân-am braþe de luptat,
Nu-þi dau nici pe mândra mea,
Cã m-am cununat cu ea!
Ia-mi-o, de eºti ºi-ndrãzneþ,
Cât þi-e graiul de semeþ,
Vino sã ne mãsurãm,
Luptã dreaptã sã luptãm!