Dulfu Petre - Ispravile lui Pacala (Cartea)

(NeluLucian) #1
Petre Dulfu


  • Ce spui? întrebã strãinul. Vrei sã le desfaci mai iute?
    Hai atuncea... târgu-i gata! Sã schimbãm... pe nevãzute!

  • Haidem! ªi schimbarã sacii, fãr-a se mai fi gândit.
    Dar când îi dezleagã, ce vãd? Amândoi s-au pãcãlit.
    Ãla-n loc de nuci, în sacu-i, cu gogoºi se pomeneºte;
    Iar Pãcalã-n loc de lânã, muºchi în sacul sãu gãseºte.


Pricepând ei cum ºi ce fel, se ridicã drepþi, privesc
Þintã unul înspre altul, ºi-ntr-un hohot izbucnesc.
Dup-aceea: – Mãi! se-ntreabã: Cine eºti tu?



  • Eu? Pãcalã!

  • Cel vestit în toatã þara?

  • Da! Iar tu?

  • Eu sunt Tândalã!

  • A! Tândalã? Tu eºti ãla? Te cunosc ºi eu din nume.
    Mi s-au povestit, mãi frate, despre tine, multe-n lume!
    ¤n pãcãlituri eºti meºter, cum se vede, tot ca mine.
    Ha-ha! ºtii ce bine-mi pare cã m-am întâlnit cu tine?

  • D-apoi mie? Vino-ncoace!
    ªi cu drag la piept s-au strâns.
    ªi c-o strângere de mânã fraþi de cruce ei s-au prins.
    Martori fost-au la prinsoare: ulmii, soarele preasfântul.
    ªi plecarã, nãzdrãvanii, sã cutreiere pãmântul.
    ......................


Dar deodatã-ntr-o poianã, se oprirã amândoi:



  • Mãi Pãcalã, ian ascultã, lumea-i strâmtã pentru noi,
    Prea e strâmtã ca sã batem împreun-aceeaºi cale,
    Ia-o tu la deal încolo, iarã eu p-aici, la vale.

  • Ai dreptate, mãi Tândalã. Du-te... umblã sãnãtos.
    ªi-au luat-o prin pãdure: unu-n sus, iar altu-n jos.

Free download pdf