Din confesiunile lui Don Juan.
Şapte ani de zile n-am băut, n-am fumat, n-am alergat după
femei, până în clipa în care m-am dus prima zi la şcoală!
Geo şi Ion, doi prieteni în vârstă, se întâlneau în parc în fiecare zi,
să hrănească porumbeii, să privească raţele şi să discute despre
problemele lumii. Într-o zi, Geo nu a apărut. Ion nu ştia nimic
despre asta şi s-a gândit că poate a răcit sau ceva. Dar, după ce Geo
nu a apărut o săptămână, Ion era îngrijorat. Deoarece singurele
momente în care s-au întâlnit au fost în parc, Ion nu ştia unde
locuieşte Geo, aşa că i-a fost imposibil să afle ce s-a întâmplat cu el.
După o lună, Ion a revenit iar în parc şi - să vezi şi să nu crezi! -
apăruse Geo! Ion a fost foarte fericit să-l vadă şi l-a întrebat:
"Pentru numele lui Dumnezeu, Geo, ce s-a întâmplat cu tine?"
Geo a răspuns: "Am fost în închisoare."
"Închisoare?" strigă Ion. "Pentru ce?"
"Ei bine," a spus Geo , "o ştii pe Maria, chelneriţa drăguţă blondă
de la cafeneaua unde merg câteodată?"
"Da", a spus Ion, "îmi amintesc de ea. Ce e cu ea?"
"Ei bine, ea a depus plângere de viol împotriva mea, şi, la cei 89
de ani ai mei, am fost atât de mândru, încât atunci când am ajuns în
instanţă, am spus "sunt vinovat!".
"Bine, şi ţi-au dat doar o lună pentru viol?"
"Ei, nu, judecătorul ăla cretin mi-a dat 30 de zile pentru mărturie
mincinoasă!"
Se spune că bărbaţii inteligenţi sunt soţii ideali.
Greşit: Bărbaţii inteligenţi nu sunt soţii nimănui.