Femeia se ruşinează puţin, dar nu scoate un cuvânt şi se hotărăşte
în sinea ei că i-o va plăti cu vârf şi îndesat. Seara, la culcare, se
întoarce cu faţa la perete şi nici nu-l bagă în seamă pe Ion.
Nerăbdător, bărbatul începe să-i mângâie fundul. Nervoasă, soţia
lui se întoarce şi-i spune:
- Crezi că pentru două pietricele atât de mici dau drumul să
funcţioneze o betonieră atât de mare!?
Ion, cu nevasta, în deşert. Şi merg ei, merg, şi ajung la o oază. Ion
se-ntinde la umbră, Maria se dă după nişte tufe să se urineze. Se
apleacă ea pe vine şi deodată aude "cranţ, cranţ, cranţ". Se sperie şi
se mută mai încolo. Se aşează pe vine, iar aude "cranţ, cranţ,
cranţ". Se sperie şi mai tare şi-l strigă pe barbatu-său: - Măi Ioane, vino-ncoa’, că aud nişte zgomote care-mi dă fiori pe
şiră.
Vine Ion şi zice: - Hai, fă, pişe-te, să văd cum stă treaba.
Se apleacă Maria, da să se urineze şi iar se aude: "cranţ, cranţ,
cranţ". Se apleacă Ion, se uită şi zice, dând din cap cu mirare: - Să fiu al dracului dacă am mai văzut lăţei mâncând iarbă!...
Ion şi Maria erau la semănat de cartofi, când lui Ion îi vine pofta
de sex. - Fă Marie, eu ţi-aş trage-o, dar ce facem cu calul, că nu avem de
ce să îl legăm? - Leagă-l, bă, de un picior.
În timpul consumării actului sexual, trece un avion, care sperie
calul. Acesta o ia la goană. Când Maria se ridică şi se uită împrejur,
Ion era departe. Îi strigă: - Bă Ioane, întoarce-te pe spate, că scoţi toţi cartofii!