Viaţa e tristă la noi

(NeluLucian) #1

 


Ion şi cu Gheorghe se duceau la cosit în câmp. După ceva timp,
coasa lui Gheorghe se rupse.



  • Bă, Ioane, mă duc în sat să-mi schimb coasa şi vin înapoi!

  • Bine, Gheorghe!, zise Ion.
    Pe drumul spre sat, Gheorghe vede casa lui Ion şi pe Maria
    dezbrăcată pe masa. Gheorghe intră în casă şi o regulează bine pe
    Maria.
    După ceva timp, Gheorghe se întoarce cu o coasă nouă la câmp şi-
    i spune lui Ion:

  • Băi, Ioane, ştiai că ai o nevastă ţapănă de tot?

  • Da, păi dacă-i moartă de trei zile!



Ion şi Maria, familie de mari gospodari ai satului. Cum viaţa era
tot mai grea, se gândesc să mai facă economii.
ION: Auzi, Mărie, dacă tu ai avea patru ţâţe, n-ar mai trebui să
ţinem vacă!
MARIA: Păi da, Ioane, dacă tu ai avea două scule, n-ar mai trebui
să ţinem sluga!  



Ion şi Maria nu puteau avea copii şi s-au dus la un preot foarte
priceput, care le-a spus că ar trebui să se meargă la biserica din
Paris şi să aprindă o lumânare.
Zis şi făcut. Peste şase ani, preotul se hotărăşte să le facă o vizită.
Ajunge acasă la ei, sună la uşă şi deschide o fetiţă.



  • Bună ziua, mama e acasă?

  • Nu, e la maternitate, s-a dus să aducă pe lume al şaselea copil.

  • Şi tata?

  • Tata s-a dus la Paris, să stingă o lumânare.

Free download pdf