Într-o noapte, Ion şi Maria, proaspăt căsătoriţi, stăteau de vorbă:
- Mă, Ioane, spune drept, pe cine ai mai avut înaintea mea?
- Pe Florica.
- Numai pe ea?
- Pe Veta, Măricica, Dochia, Viorica, Zina, Rozi...
- Să ştii că sunt geloasă!
- Lasă, mai bine ai fi mulţumită că te-ai calificat în finală...
MARIA: Ioane, ce are măgarul acela între picioare?
ION: Doamne, Mario, proastă eşti! Da’ aceea îi socoteala lui.
MARIA: Da?!
ION: Apăi, dacă ştiam că aşa stau lucrurile, îmi alegeam bărbat
după urechi, nu după nas.
Ion, pe patul de moarte.
- Marie, eu cred că mă duc şi vreau să-ţi spun ultimele mele
dorinţe pământeşti... - Ioane, spune şi aşa am să fac.
- Mărie, să ai grijă de copii!
- Da, Ioane!
- Să fii femeie cinstită şi gospodină cum te ştiu...
- Da, Ioane!
- După ce mor eu, să te măriţi cu Gheorghe.
- Cum cu Gheorghe, că e cel mai mare duşman al tău?!
- Păi... d’aia!