Viaţa e tristă la noi

(NeluLucian) #1

ELEV: Îţi vine să vomiţi?
PROFESOARA: Îţi vine.
ELEV: Poţi să cobori?
PROFESOARA: Nu poţi!



Într-o zi, un ţăran a mers la un frizer pentru o tunsoare. După
tunsoare, el a întrebat câţi bani trebuie să plătească, iar frizerul a
răspuns: "Eu nu pot accepta bani de la tine, în această săptămână
eu fac asta în folosul comunităţii!". Ţăranul a fost mulţumit şi a
plecat.
A doua zi, când frizerul a mers să deschidă frizeria, a găsit la uşă
un bilet pe care scria "Mulţumesc!" şi un coş mare cu legume
proaspete.
Mai târziu, un poliţist vine pentru o tunsoare, şi atunci când el
încearcă să plătească, frizerul a răspuns din nou: "Eu nu pot accepta
bani de la tine, în această săptămână eu lucrez în folosul
comunităţii!". Poliţistul a fost fericit şi a plecat.
A doua zi, când frizerul a mers să deschidă atelierul său, a găsit la
uşa acestuia un "Mulţumesc!" şi o duzină de gogoşi, pentru el.
Apoi, un deputat a venit pentru o tunsoare, şi când a vrut să
plătească, frizerul a răspuns din nou: "Eu nu pot accepta bani de la
tine. Eu lucrez în folosul comunităţii în această săptămână!".
Deputatul a fost foarte fericit şi a părăsit magazinul.
În dimineaţa următoare, când frizerul a mers să deschidă atelierul
său, a găsit o duzină de senatori şi deputaţi aliniaţi, în aşteptare
pentru o tunsoare gratis.
 Morala: Iată, într-un exemplu banal, ilustrarea diferenţei
fundamentale dintre cetăţenii ţării noastre şi politicienii care-i
conduc.
 Concluzia: Politicienii, ca şi scutecele, trebuie schimbaţi cât
mai des.

Free download pdf