Viaţa e tristă la noi

(NeluLucian) #1


Un ardelean cosea liniştit pe un deal situat lângă satul lui natal. Şi,
cum muncea el liniştit, aude o voce:



  • Măi Vasileeeeee! Vino repede acasă, că ţi-a murit sora!
    Ardeleanul lasă liniştit munca şi se îndreaptă spre casă. Merge el
    vreun kilometru şi apoi exclamă:
    ARDELEANUL: Oooo! Ce ţapă am luat, doar eu n-am nici o soră!
    Aşa că se întoarce la muncă. După câteva minute, iar aude o voce:

  • Vasileeeee, vino, mă, repede, că ţi-a murit soacra!
    Stă ardeleanul şi se gândeşte puţin, apoi se îndreaptă liniştit către
    casă. După zece minute, îşi dă seama că el nici nu e însurat, aşa că
    de unde soacră?, aşa că se întoarce liniştit la muncă. După alte zece
    minute, aude iar o voce dinspre sat:

  • Vasileeeee, vino repede, că ţi-a luat foc casa!
    Stă ardeleanul şi-şi spune în gând: Bă, soră n-am, soacră n-am, dar
    casă am, aşa că pleacă spre sat. Merge el agale şi, când ajunge în
    sat, îşi spune: “Bă, ce prost îs! Pe mine nu mă cheamă Vasile”.



UN ARDELEAN: Nu puteam să dorm noaptea şi mi-o zâs dom’
doftor să închid ochii şi să mă apuc să-mi număr oile până adorm.
ALT ARDELEAN: Şi-o mărs?
ARDELEANUL: Stai să vezi! M-am apucat să le număr şi pe urmă
mi-o perit tot somnul, că am băgat de seamă că-mi lipsesc două...



DOCTORUL: De ce te plângi, bade Gheorghe?
ARDELEANUL: Domnu’ doftor, înainte, când mă uitam la o muiere,
gata eram. Amu, pot să mă uit şi-o săptămână...
DOCTORUL: Bade dragă, eu sunt doctor de ochi. Matale trebuie să
mergi la alt specialist.
ARDELEANUL: Ba! Eu crez ca la ochi îi baiu...

Free download pdf