Viaţa e tristă la noi

(NeluLucian) #1


Doi maramureşeni călătoreau cu trenul. Vine naşul.



  • Biletele la control, vă rog!

  • Mă, Gheo, noi avem belet?

  • Nţ.

  • N-avem belet, domn controlor.

  • Bani de amendă, aveţi?

  • Mă, Gheo, bani de amendă, avem?

  • Nţ.

  • N-avem bani, domn controlor.

  • Vă bateţi joc de mine? Bilet nu aveţi, bani nu aveţi. Atunci, ce
    dracu’ aveţi?

  • Ce-avem, mă, Gheo?

  • Abonament.



Într-o zi, badea Gheorghe se hotărăşte să plece la oraş. Drumul
fiind lung, un consătean se oferă să îl ducă cu maşina. Zis şi făcut. A
doua zi, cei doi erau în maşină, în drum spre oraş. Fiind pentru
prima dată când se suia într-o maşină, badea Gheorghe se uita
mirat în jur.



  • Auz, măi Vasile, da’ covrigu’ cela mare din faţa ta ce este?

  • Aista-i volanu’, bade...
    Se mai uită badea în jur, se mai foieşte, apoi din nou:

  • Da’ ceasurile celea, la ce folosesc?

  • Păi, ăsta-i vitezometru, iar ăstalalt, turometru...
    Mai stă badea, se mai uită, la un moment dat îl vede pe Vasile
    schimbând vitezele.

  • Măi Vasile, ştii ceva?

  • Ia zi, bade!

  • Auz, mă, vez tu de volan, că mestec eu în benzină!

Free download pdf