Badea Gheorghe pleacă cu prietenii la o plimbare prin Bucureşti
cu maşina. Pe la Arcul de Triumf, încurcă circulaţia. Un bucureştean
ţipă la el pe geam:
- Bă, Gheorghe!
Gheorghe e foarte mândru şi le spune prietenilor: - Vedeţi, bă, pe mine mă cunoaşte toată lumea!
Badea Gheorghe pleacă la cosit pe coştile Abrudului. Spre seară,
este găsit leşinat de nişte vecini, este stropit cu apă şi, după un
timp, omul îşi revine.
- Ce ai, bade Gheorghe? Eşti bolnav? De ce-ai leşinat?
- De foame, zice badea
- De foame?! Da’ lelea Mărie nu ţi-o pus de mâncare?
- Ba mi-o pus pită şi slană, da’ mi-am fost uitat brişca acasă.
Badea Gheorghe din Ardeal se-ntoarce din vizită din America.
Prietenii, toţi în jurul lui, la crâşmă, curioşi:
- Cum e, bade, în America? Fain, nu?
ARDELEANUL: No, e fain, e ca aici la noi. - No zi, bade, păi cum: zgârie nori, autostrăzi, maşini faine, Dallas,
New York, democraţie, Pamela Anderson. Cum poţi să zici că e ca la
noi, bade Gheo?
ARDELEANUL: Aşa e cum îţi zic, în America e ca la noi: ai bani,
trăieşti bine! N-ai bani, vii la crâşmă.
Un autocar cu turişti maghiari opreşte pe o pajişte în Ardeal.
Coboară ghidul şi, văzând un ţăran, i se adresează:
- Bună ziua la tine, bace, ce face aice?