În Cluj, invazie de şobolani. Pe străzi, prin case, peste tot. Funar,
disperat, cere ajutor de la Bucureşti. De acolo i se răspunde:
- În câteva zile primeşti un pachet.
Vine pachetul, în el era un şobolan alb, micuţ, cu un bilet: 2Dă-i
drumul prin oraş!”. Dă drumul Funar la şobolan şi în 24 de ore au
dispărut toţi paraziţii. Sună Funar la centru şi mulţumeşte.
După câteva zile, invazie de şoareci. La fel, cere ajutor, primeşte
pachet cu un şoricel mic, alb, îi dă drumul în oraş şi aşa dispar toţi
şoarecii.
Mulţumeşte iar Funar, şi trimite o nouă solicitare: “Bă, pe acolo
pe la voi, un ungur micuţ şi alb nu aveţi?”.
Un clujean se confesează vecinului său.
PRIMUL CLUJEAN: De mâine nu mai vreau sa lucrez pentru Funar,
ci pentru UDMR!
AL DOILEA CLUJEAN: Dar unde lucrezi?
PRIMUL CLUJEAN: La pompe funebre!
Se plimbă peştişorul de aur prin Ungaria şi, la un moment dat,
ajunge la o mănăstire. Numai preoţi pe marginea râului. Ce se
gândeşte el:
- Mă, părinte, hai să-ţi îndeplinesc o dorinţă.
- Vreau să ştiu cine e Dumnezeu!
Îi spune peştişorul la ureche, la care preotul se îngălbeneşte, îi ies
ochii din orbite şi cade lat, ras de infarct.
Aşa unu, aşa doi, aşa douăzeci şi doi, până se plictiseşte peştişorul
şi zice: - Bă, da proşti îs popii ăştia unguri, toţi m-au crezut că Dumnezeu
e Funar!