Dragomir, Negro şi cu Ţiganul merg la o expoziţie de avioane.
Plimbându-se cei trei pe acolo, văd un avion de aur. Negro îşi
încearcă norocul, iar peste o oră vine cu o piuliţă. Dragomir merge
şi el, stă o oră, două şi reuşeşte să ciordească o bujie. Văzând
Ţiganul una ca asta, merge şi el. Stă o oră, două, trei, patru şi, după
vreo şapte ore, vine mai negru decât plecase, fără să fi ciordit ceva.
ŢIGANUL: Ce aţi reuşit voi să furaţi?
DRAGOMIR: Păi... o piuliţă şi o bujie.
ŢIGANUL: Aha, deci de aia n-a vrut să pornească avionul...
Q: Ce este negru şi stă bine la gâtul ţiganului?
A: Dobermanul.
Q: Cum începe o reţetă ţigăneasca de prăjituri?
A: Se fură patru ouă...
Era o zi superbă de vară şi ţiganul se întorcea acasă pe un cal alb
înspumat. În vale, ţiganca spăla rufele liniştită. Şi, cum vine ţiganul
în viteză, opreşte calul chiar pe marginea văii. Dintr-o dată, o rocă
mare de calcar se desprinde şi se rostogoleşte până ajunge la
ţigancă şi o face varză.
ŢIGANUL: Vai, băga-mi-aş, e a treia maşină de spălat pe care o
strică calcaru’! Trebuie neapărat să-mi iau Calgon!
Cică un ţigan se duce pentru prima dată la spovedit. Îl vede pe
preot scoţându-şi ceasul de la mână şi-l pune pe masă.
PREOTUL: Cu ce ai păcătuit fiule?