Examen de promovare la Poliţie. Un subofiţer se agită şi află de la
cineva că la examen se va întreba cine a scris Luceafărul. Poliţistul
se agită şi el, dar nu găseşte răspunsul. Se duce la locotenent:
- Dom’ locotenent! Am şi eu o întrebare...
- Zi, mă!
- Cine a scris Luceafărul?
- Bă, nu ştiu.
Poliţistul nostru se duce la colonel: - Dom’ colonel! Am şi eu o problemă!
- Da, se rezolvă! Zi!
- Cine a scris Luceafărul?
- Nu ştiu, dar am un prieten profesor, să îi dau telefon!
În sfârşit, află gaboru’ că Eminescu a scris Luceafărul şi, ca să nu
uite la examen, notează pe un bilet şi îl bagă în pantof.
La examen este într-adevăr întrebat cine a scris Luceafărul.
Poliţistul scoate discret biletul din pantof şi răspunde mândru: - Clujeana S.A.!
Un poliţist găseşte un puşti la colţ de stradă vânzând ceva în
grămăjoare mici. Îl întreabă pe puşti cu un aer sever:
- Mă, ce faci tu aici?
- Vând sâmburi de măr, domnule!
- Şi la ce sunt buni ăştia?
- Fac minte, domnule!
- Bine, dă-mi şi mie de 2 lei.
Ia sâmburii şi pleacă mestecând cei câţiva sâmburi pe care i-a dat
băiatul. Brusc, se opreşte şi se întoarce la băiat luându-l la rost: - Mă, şmechere, cu 2 lei cumpărăm un kil de mere şi aveam mai
mulţi sâmburi! - Vezi, nene, nici nu ai mâncat bine sâmburii şi ţi-a şi venit mintea!