Viaţa e tristă la noi

(NeluLucian) #1


Un poliţist mergea pe stradă. Mai încolo vede un pitic, care-i zice:



  • Vino repede! Vino repede!
    Poliţistul măreşte pasul. Piticul mergea cu spatele şi striga:

  • Vino repede! Vino repede!
    Poliţistul o ia la fugă, îşi aruncă chipiul, hainele de pe el. Piticul
    intră după colţ şi îl strigă:

  • Vino repede!
    Apoi intră într-un bloc şi urcă la etajul 10. Poliţistul, stors de efort,
    după el. Piticul îl strigă de sus:

  • Vino repede!
    Ajunge poliţaiul lângă pitic. Acesta zice:

  • Sună aici! Sună aici!
    Poliţaiul sună la uşă. Piticul zice:

  • Să fugim! Să fugim!



Un copil, chemat să-şi facă temele şi supărat că n-a mai fost lăsat
la joacă, către taică-său:



  • Când sunt mare, mă fac poliţist!

  • Păi, de ce?

  • Că atunci când eşti poliţist poţi să stai pe stradă cât vrei şi nu mai
    trebuie să faci nimic!



Un poliţai găseşte pe malul mării o lampă gen Aladin. O ridică, o
deschide şi dinăuntru iese, evident, un duh.



  • Îţi îndeplinesc 3 dorinţe!

  • Vreau mai întâi o halbă de bere care să nu se golească niciodată!
    Zis şi făcut. Apare halba, bea poliţaiul de se satură, halba tot plină.
    Vărsă din ea pe jos, dar halba rămâne plină.

  • Nemaipomenită chestia asta! Poţi să-mi mai dai încă două?

Free download pdf