Iisus, după ce a stat o vreme de-a dreapta Tatălui, este trimis de
către Dumnezeu pe pământ să vadă cum stau lucrurile. După o
scurtă vreme, se întoarce Iisus şi bate la poarta Raiului:
- Cioc, cioc!
- Cine e?, întreabă Dumnezeu.
- Sunt eu Iisus, fiul Tău iubit. Lasă-mă să intru.
- Nu! Nu te las să intri, spune Dumnezeu. Du-Te în iad.
- Dar de ce, Tată? Ce am făcut? Cu ce am greşit?
- Cu nimic. Aşa vreau Eu, să Te duci în iad.
- Dar Tată, cum este posibil aşa ceva? Ce am făcut de nu mă laşi
să intru?, întreabă Iisus, implorând. - Nu vreau eu. Aşa că te duci în iad şi cu asta basta, răspunde
hotărît Dumnezeu.
Amărît, Iisus pleacă de la poarta raiului, îndreptându-se spre iad.
Pe drum se întâlneşte cu Moise, care îl vede necăjit şi-l întreabă: - Ce ai păţit, Iisus?, îl întreabă Moise.
- Păi, Tata nu mă mai primeşte-n rai. M-a trimis în iad.
Moise îi spune: - Jesus, smile, you’re on 'Candid camera'!
Vine Judecata de apoi. Dumnezeu cheamă la el trei oameni: un
rus, un german, un ţigan. Dumnezeu îi roagă să îi spună ce fapte
bune au făcut în timpul vieţii pentru a-i trimite în rai.
RUSUL: Păi, Doamne, eu am salvat un soldat rănit în război.
NEAMŢUL: Mama prăjea ceva şi i-a sărit ulei încins în ochi şi nu
mai vedea. I-am pus un ochi de sticlă de vede cu el şi prin ziduri.
ŢIGANUL: Fratele meu tăia lemne şi şi-a tăiat mâna, iar eu i-am
lipit-o cu scuipat.
NEAMŢUL: Cine a mai văzut aşa ceva?
ŢIGANUL: Mă-ta, cu ochiul de sticlă!