Viaţa e tristă la noi

(NeluLucian) #1


O blondă se adresează unei brunete:



  • Cine spune că sunt incultă, face o mare eroare! De curând, am
    fost angajată la un Centru de reactivi izopropanici nucleari cuan-
    tificaţi şi trifazaţi pentru crestomaţie purulentă semantică.

  • Şi ce faci acolo?

  • Păzesc reactivii izopropanici cuantificaţi, pentru că se fură ca-n
    hiperglomeraţiile clorofiliene angiospermice şi gimnospermice pe-
    rene, cărora voi, brunetele, le spuneţi “codru”.



Q: Ce le spune o blondă copiilor ei?
A: Mi-am luat de la gură ca să vă am pe voi...



O blondă, timp de mai bine de o oră, îşi alege o pălărie. Vân-
ătorul îi aduce pălării tot mai multe şi mai multe. În sfârşit, doamna
se hotărăşte şi spune:



  • Cred că o iau pe această. Vă rog să o împachetaţi.
    Vânzătorul, tăcut, pune pălăria într-o cutie.

  • Cât trebuie să achit?

  • Nimic, doamnă. Aţi venit cu ea.



Două blonde joacă golf şi se distrează de minune până când una
dintre ele trimite mingea exact în mijlocul unui grup de bărbaţi.
Din nefericire, unul dintre ei cade ca secerat la pământ,
zvârcolindu-se de durere cu ambele mâini între picioare.
Tipa fuge la el, îşi cere mii de scuze şi îl roagă să-i permită să-l
ajute pentru că, întâmplător, este asistentă medicală.



  • Nu, mulţumesc, în câteva minute am să-mi revin, şopteşte băr-
    batul, cu mâinile tot între picioare.

Free download pdf