- Dar ce importanţă are malul? am întrebat-o.
- Are, dragul meu, fiindcă toţi ne acuză că suntem cu
stânga lui Iliescu...
Deci, acea rudă venise în vizită de documentare în
„legătură cu câinii vagabonzi maltrataţi de vampirii urmaşi ai
lui Dracula” – citat textual din memorie din declaraţia sa
televizată. Fiind în vârstă de peste o sută de ani şi mare
iubitoare de animale, ruda vizitatoare venise şi în calitate de
vegetariană care nu mâncase carne în ultimii optzeci şi şapte de
ani...Din păcate, a confundat motanul plin de râie cules dintr-
un container, cu un căţeluş de rasă şi toată ziua întreba afectată
şi cu accente de profundă indignare:
- Te ţe nu hlatră baskervilu'?
Evident, era vorba despre Câinele din Baskervile, iar
întrebarea a fost considerată perfect legitimă fiind puse la
bătaie o seamă de circumstanţe, între care a fost inclusă
seninătatea cu care oamenii de la o anumită vârstă judecă
lumea, lucrurile şi chiar fiinţele; de asemenea, viitoarea mamă-
soacră şi Malaghenia, au fost obligate să ţină seama că ruda din
Germania putea să probeze cu fotografii că fusese prietenă
intimă cu prozatorul-părinte al animalului şi al celebrului
detectiv Sherlock Holmes. Noi nu punem întrebarea, firească
de altfel: „cât de intimă fusese acea prietenie”?, pentru a nu o
face pe doamnă să prindă roşeaţă în obrajii confecţionaţi din
carton-mucava şi să ne trezim cu vreo vorbă pusă la investitorii
străini să mai vină...Că tocmai se închiseseră vămile, gările şi
aeroporturile, fiindcă nu mai făceau faţă la marea invazie a
acestora. In aceste condiţii, aproape că îmi venea să renunţ la
legătura cu Malaghenia care dura de vreo nouă ani, timp în care
ea s-a căsătorit de trei ori cu un fost coleg de facultate, după
cele trei nereuşite fiind declarată de ins inaptă, impotentă şi
retrogradată în funcţia de servitoare tâmpită, sugerându-i-se că