Mostra era un monstru: avea un mers şleampăt, un ochi
vernil şi celălalt vişiniu, o mână mai lungă, cam cât sacul
bugetului, vorbea fonfăit şi continuu, iar din nouă în nouă
cuvinte spunea câte-un banc vulgar, râdea singur împroşcând
cu salivă pe rază de 10 metri pătraţi, după care cânta pe nas cu
mare veselie:
- Am gătat reforma! Am gătat reforma! Daţi-ne bani de la
FMI...
Lucru de mare neplăcere pentru Domnul care nu mai
apuca şi el să scoată vreo vorbă, abia într-un târziu reuşind să-i
strige consilierului:
- Ia-l şi du-l Belzebutului de-aici, ca să nu zic altfel. Ce
vietate-i asta, fiule? Ia arată-mi şi mie compoziţia chimico-
biologică şi social-patriotică... Şi dă-mi un pix... - Am totul pe internet, Doamne, s-a speriat consilierul. Ia
priviţi: aici e Papură-Vodă, aici descendenţii direcţi plus fiii
nelegitimi, dincoace sunt supuşii... - Şi-aici, s-a interesat Dumnezeu, ce e?
- Bugetul.
- Şi gropile astea?
- Nu-s gropi, Prealuminate, sunt găurile negre numite de
băştinaşi Dacia Felix, Bancorex, Bankcoop, Banco... Ţigareta
unu, doi, trei, opt, şaptesprezece... - Dar pe tejgheaua aia, ce e?
- Manualele alternative de istorie...
- Ajunge! s-a supărat brusc Dumnezeu. Să vină Ilie
Testviteanul la mine. Rapid!
După minute bune de aşteptare exasperantă a intrat în
încăpere chematul cu o figură de invitat la „Marius Tucă
show – ţineţi aproape!”.