Să mai întrebîm pe la Asociaţie, pe la centrala termică, pe la
Pro Tv, dar eu nu prea cred...
- Domnule!, ţipa Claustrina la mine, nu pricepi că m-apucă
frisonadele când o aud cum îşi spală viruşii care ajung apoi pe
pereţii noştri?
În principiu, eram de acord cu ea şi chiar îmi imaginam
dezgustătoarele creaturi fojgăind pe pereţi şi prin tot
apartamentul să ne contamineze. Insă trecură anii, vorba
poetului, iar noi continuam să fim sănătoşi şi inundaţi cu
aceeaşi frecvenţă, doar mai viguros din punct de vedere
cantitativ după ce apăruseră bebeluşii. Asta era tot, aşa că nu
aveam nici un motiv special să fim supăraţi pe familia Gulye
odată ce ne obişnuiserăm cu respectivul fenomen nocturn...
Doar munca de lămurire cu nevastă-mea, Claustrina, a
durat vreo jumătate de an, după care a cedat din punct de
vedere nervos şi am dat-o pe mâna unui neuropsiholog despre
care se spunea că era meseriaş excelent. Lucru foarte adevărat,
pentru că atât de bine se obişnuise nevastă-mea cu el, încât,
după cam cinci luni de şedinţe psihoterapeutice, era gata-gata
să divorţăm...Sincer vorbind, se potrivea cu el mult mai bine
decât cu mine, aşa că, în urma acestei descoperiri, hotărâsem
sî-i fac fericiţi... Din nenorocire, nu au avut parte unul de altul,
fiindcă într-una din zile, Claustrina a venit acasă, şi-a aruncat
lucrurile intime prin toată casa, după care a grăit cu mare
năduf:
- Porcu' dracului! Ăsta se culcă fără jenă cu toate
pacientele şi prostituatele – l-am prins în direct!
Sunt unele situaţii când trebuie să recunosc, cu tristeţe, că
nevastă-mea dă dovadă de multă idioţ1enie din punct de vedere
gramatical...
- Chiar că porc, i-am întîrit eu suferinţa întrerupându-mi
lectura din cea mai proaspătă Sandra Brown. Putea fi şi el mai