Daniela Gumann
_____________________________________________cu mama, aici mă bucur cu tine, cât de ciudată este
viața!
CORNELIU: Ce dor mi-a fost de tine! De-ai ști cât
mi-ai lipsit! Totuși, mă bucur că ai fost acasă.
Aveai nevoie să îți vezi mama.
MARIELA: Crede-mă, nici nu prea am avut timp
să mă bucur de concediu. Am avut multe de făcut.
Am cumpărat un apartament.
CORNELIU: Serios?!!!! Dar ăsta este un lucru
extraordinar!
MARIELA: Știu. Și eu sunt fericită de această
izbândă, însă acum nu pot să mă bucur de asta,
pentru că încă mai sunt marcată de tristețea
mamei la despărțire, în aeroport. Trebuie neapărat
să muncesc și mai mult, să fac și mai multe
economii... vreau să mă întorc acasă mai repede și
definitiv.
CORNELIU: Așa vom face, Dănuța mea dragă!
MARIELA: ( surprinsă, se uită la Cornel) Tu
niciodată nu mi-ai spus „Dănuța mea dragă”, ce-i
cu tine acum?
CORNELIU: Cât ai fost plecată, mi-am dat seama
cât de mult te iubesc și ce greu îmi e fără tine.
MARIELA: (mai în glumă, mai în serios) Ai aflat că
mi-am luat casă și te-ai gândit să-mi faci curte,
cumva?!