6.Scuze
Scuze, că pentru tine nu am fost destul,
Dar poate pentru alții, am fost mult prea mult,
Poate că am fost ca vestul și cu estul,
2 lucruri opuse, cerul și terestrul.
Tu ai fost totul, eu am rămas doar restul,
Dar cât să împart ca să vad și eu sensul,
Îmi spui că gândesc uneori mult prea abstract,
Dar asta e strofa mea, nu trebuie să-ți fac pe plac.
Scuze, că mai mereu te-am crezut,
Îmi pare rău că mă dau un încrezut,
Că spun mereu că sunt peste alții,
Dar niciodată nu mi-am subestimat frații.
Scuze, fiindcă nu accept scuze,
Eu vreau să le accept, ego-ul să le refuze.
Vezi tu, a trecut ceva vreme,
Scuzele expiră ca sentimentele mele,
Tot ce vreau sa-ți zic, e că-mi pare nespus de rău :
Deoarece cândva m-am îndrăgostit de zâmbetul tău.