15.Călătorie
Încă de când am început, știam că îmi va fii greu,
Și că singurul ce mă susținea era Dumnezeu,
Cu o speranță-n mine și cu un zâmbet pe buze,
Ți-am scris să vezi că-mi pare rău, fără să-mi cer scuze.
A doua piesă a fost scrisă pentru altă fată,
Pe care o iubisem, cum nu iubisem vreodată,
Iar apoi, am văzut că sincer mă pricep,
De fapt eram slab, abia acum concep.
Dar în final m-am hotărât să plec pe acest drum,
Că dacă n-o făceam nu mai eram aici, acum,
Cu peste 100 de piese scrise, sincer personale,
Și nu voiam să fie văzute, de orișicare.
Dar am vrut să vadă și lumea ce pot să fac,
Așa că am trimis piesele prietenilor pe wapp:
Unii îmi ziceau: continuă că ai talent,
Alții: șterge-le că o să te faci de râs pe net,
Da n-am ținut cont de păreri și am continuat,
Că era hate, că era laudă, nu mi-a păsat,
Munca, muncă, scriam piesă după piesă
Primele materiale au fost scrise noaptea-n beznă,
Între timp mă combinasem cu o fată, m-a lăsat,
Nu a durat mult, fiindcă mă ținea limitat,
După ceva timp am încercat să mă refac,
Scriam piese pentru ea, despre cum sufăr și tac,
Că voiam să se întoarcă, să fie din nou aici,
Singura ce mi-a făcut și reparat cicatrici.
Vreme după vreme, apoi ploaie după ploaie,
Gol în interior, că în exterior haine,
Am început să fac și jocuri de cuvinte,
Și să iasă piesele ceva mai explicite,
Începea lumea încet-încet să mă susțină,