MOȘTENIREA 33
CAPITOLUL 4
Moștenirea
4.1. Noțiunea de moștenire și felurile acesteia
4.2. Deschiderea moștenirii
4.3. Condițiile cerute pentru a putea moșteni
4.4. Moștenitorii legali și cotele lor din moștenire
4.5. Reprezentarea succesorală
4.1 Noțiunea de moștenire și felurile acesteia
Din punct de vedere juridic, moștenirea sau succesiunea, reprezintă una dintre modalitățile de
transmitere - dobândire a dreptului de proprietate, între moștenire și dreptul de proprietate existând,
cum am iterat și în primul capitol, o puternică legătură de interdependență.
Moștenirea, ca fapt juridic, este definită noțional prin dispozițiile art. 953 din Codul civil și dă
naștere transmiterii atât a drepturilor, cât și a obligațiilor unei persoane fizice decedate, către una
sau mai multe persoane - fizice, ori juridice - numite moștenitori, succesori sau erezi ( potrivit
terminologiei din vechiul Cod civil ) - în cazul moștenirii legale, și, legatari - în cazul moștenirii
testamentare.
Art. 953. Noțiune.
Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă.
Vorbind, așadar, despre moștenire - din definiția dată prin art. 953 - rezidă cele două elemente
principale ale acesteia :
- patrimoniul persoanei fizice decedate ;
- moștenitorii sau succesorii.
Patrimoniul persoanei fizice include, potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (1) din Codul civil, toate
drepturile și obligațiile ( datoriile ), care pot fi evaluate în bani. Cu alte cuvinte, patrimoniul
persoanei constă în totalitatea bunurilor mobile și imobile pe care le deține, precum și în obligațiile
financiare pe care le are.
În cazul particular al moștenirii, patrimoniul persoanei fizice decedate, în situația existenței mai
multor moștenitori, poate face obiectul unei divizări, conform art. 31 alin. (2) din Codul civil.
Este foarte important să se înțeleagă că moștenitorii nu pot accepta doar averea ( activul )
defunctului, lăsând deoparte datoriile ( pasivul ) care o grefează. În concret, ceea ce se moștenește
poartă denumirea de masă succesorală, care se stabilește valoric prin procedura stipulată în
conținutul art. 1091 din Codul civil - asupra căreia ne vom apleca atenția în capitolele dedicate
transmisiunii moștenirii și partajului succesoral.
Totodată, pentru acuratețe terminologică, trebuie făcută distincția între calitatea de succesor și cea de
moștenitor. Astfel, cel chemat la moștenire, în virtutea vocației pe care o are și a îndeplinirii
condiților prevăzute de lege, deține calitatea de succesor până la momentul acceptării moștenirii,
după acceptare devenind moștenitor - a se vedea art. 1100 din Codul civil.