MOȘTENIREA 38
săvârșirii faptei , ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocația la moștenire a făptuitorului ( de exemplu, o
persoană condamnată penal pentru omor împotriva fratelui său, este nedemnă și, prin urmare,
înlăturată de la succesiunea părintelui decedat ;
- având calitatea de succesibil al defunctului și cunoștință despre omorul făptuit asupra acestuia, nu a
denunțat acest fapt justiției.
Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, putând fi invocată pe cale de acțiune sau de
excepție, de către orice persoană interesată, sau din oficiu, în baza unei hotărâri judecătorești
definitive din care rezultă nedemnitatea, de către notarul public ori instanța de judecată.
Totodată, în situația în care nedemnul a decedat ori fapta sa a fost amnistiată, sau condamnarea sa a
fost împiedicată ca urmare a prescripției răspunderii penale, nedemnitatea va opera dacă va fi
constatată prin hotărâre judecătorească civilă definitivă, emisă ca urmare a cererii înaintate instanței
de orice persoană interesată.
Art. 958. Nedemnitatea de drept.
(1) Este de drept nedemnă de a moşteni:
a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
b) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de
a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi
restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului.
(2)În cazul în care condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) este împiedicată prin decesul autorului faptei,
prin amnistie sau prin prescripţia răspunderii penale, nedemnitatea operează dacă acele fapte au fost constatate
printr-hotărâre judecătorească civilă definitivă.
(3)Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu de către
instanţa de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii judecătoreşti din care rezultă nedemnitatea.
Notă : Potrivit Legii nr. 71/2011 : Art. 93. „Prevederile art. 958 din Codul civil se aplică numai faptelor săvârșite după
intrarea în vigoare a Codului civil ”.
Nedemnitatea judiciară. Nedemnitatea poate fi declarată de instanță și nu poate moșteni, cel care,
potrivit dispozițiilor art. 959 din Codul civil :
- a fost condamnat penal, prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru săvârșirea cu intenție a unor
fapte grave de violență fizică sau morală, ori fapte care au condus la moartea persoanei care lasă
moștenirea ; - cu rea-credință, în cazul moștenirii testamentare, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat
testamentul celui care lasă moștenirea ; - prin dol ( viclenie ) - a se vedea art. 1214 alin. (1) din Codul civil -, sau violență - a se vedea art.
1216 alin. (2) din Codul civil -, l-a împiedicat pe cel care lasă moștenirea, să întocmească, să
modifice sau să revoce testamentul.
În cazul nedemnității judiciare, înlăturarea nedemnului de la moștenire se poate face, sub sancțiunea
decăderii din acest drept, în termen de 1 an de la data deschiderii moștenirii, de către oricare dintre
ceilalți potențiali moștenitori ( succcesori ), prin introducerea unei acțiuni în instanță.
Introducerea acțiunii în instanță, de către oricare dintre potențialii moștenitori ( succesori ),
echivalează cu acceptarea tacită a moștenirii, potrivit dispozițiilor art. 1108 alin. (3) din Codul civil.
Termenul de 1an, menționat în paragrafele anterioare, în situația unei hotărâri de condamnare penală
pentru săvârșirea cu intenție, împotriva celui care lasă moștenirea, a unor fapte grave de violență
fizică sau morală, ori a unor fapte care au condus la moartea acestuia, curge de la data rămânerii
definitive a hotărârii. Dacă condamnarea a fost împiedicată prin decesul autorului faptei, prin
amnistie sau prin prescripția răspunderii penale, nedemnitatea poate fi declarată doar printr-o
hotărâre judecătorească civilă, rămasă definitivă, emisă ca urmare a introducerii unei acțiuni de către
oricare dintre potențialii moștenitori ( succesori ). În atare situație, termenul de 1 an curge de la data
apariției cauzei de împiedicare a condamnării, dacă aceasta a intervenit după deschiderea moștenirii.
De asemenea, termenul de 1 an, în situațiile alterării, ascunderii, distrugerii sau falsificării
testamentului, precum și în cazurile de dol sau violență, curge de la data la care, oricare moștenitor
( succesor ) a cunoscut motivul de nedemnitate, dacă această dată este ulterioară deschiderii
moștenirii.