Moștenirea în reglementarea noului Cod civil

(maris13) #1

TESTAMENTUL ȘI DONAȚIA 68


Art. 80. Respectarea voinței persoanei decedate.
(1) Orice persoană poate determina felul propriilor funeralii şi poate dispune cu privire la corpul său după moarte.
În cazul celor lipsiţi de capacitate de exerciţiu sau al celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă este necesar şi
consimţământul scris al părinţilor sau, după caz, al tutorelui.
(2) În lipsa unei opţiuni exprese a persoanei decedate, va fi respectată, în ordine, voinţa soţului, părinţilor,
descendenţilor, rudelor în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu
universal ori dispoziţia primarului comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti în a
cărui rază teritorială a avut loc decesul. În toate cazurile se va ţine seama de apartenenţa confesională a persoanei
decedate.
Art. 81. Prelevarea de la persoanele decedate.
Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule umane, în scop terapeutic sau ştiinţific, de la persoanele decedate se
efectuează numai în condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, exprimat în timpul vieţii, al persoanei decedate
sau, în lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil şi expres dat, în ordine, de soţul supravieţuitor, de părinţi, de
descendenţi ori, în sfârşit, de rudele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.
Art. 961. Înlăturarea efectelor nedemnității.
(1) Efectele nedemnităţii de drept sau judiciare pot fi înlăturate expres prin testament sau printr-un act autentic
notarial de către cel care lasă moştenirea. Fără o declaraţie expresă, nu constituie înlăturare a efectelor nedemnităţii
legatul lăsat nedemnului după săvârşirea faptei care atrage nedemnitatea.


Dezmoștenirea, definită noțional în cuprinsul art. 1074 din Codul civil, este o dispoziție
testamentară ( legat ) prin care testatorul îi înlătură de la moștenire, în totalitate sau în parte, pe unul
sau mai mulți dintre moștenitorii săi legali.
Dezmoștenirea poate fi :



  • directă, în ipoteza în care testatorul dispune înlăturarea de la moștenire a unuia sau mai multor
    moștenitori legali, prin testamant ;

  • indirectă, în ipoteza în care testatorul instituie unul sau mai mulți legatari, diminuând, în acest fel,
    cotele-părți corespunzătoare moștenitorilor legali.


Firesc, se ridică următoarea întrebare : pot fi dezmoșteniți în totalitate, prin testament, toți
moștenitorii legali? Răspunsul este, nu!
Indiferent de voința defunctului, manifestată prin testament, există o categorie de moștenitori, numiți
moștenitori rezervatari, care nu pot fi înlăturați în totalitate de la moștenire. În această categorie, a
moștenitorilor rezervatari, intră :



  • soțul supraviețuitor ;

  • descendenții ( copiii, nepoții, strănepoții testatorului ) ;

  • ascendenții privilegiați ( părinții, bunicii testatorului ).
    Aceștia, indiferent de dispozițiile testatorului, vor culege la partajul moștenirii rezerva succesorală,
    respectiv partea din bunurile moștenirii care li se cuvine în virtutea legii.


Din punct de vedere al efectelor dezmoștenirii, astfel cum este prevăzut în art. 1075 din Codul civil :



  • dacă soțul supraviețuitor este dezmoștenit, și vine la moștenire în concurs cu descendenții
    testatorului, el va moșteni, în calitate de moștenitor rezervatar, 1/2 ( jumătate ) din cota succesorală
    cuvenită dacă nu ar fi fost dezmoștenit, respectiv : 1/4 ( un sfert ) : 2 = 1/8 ( o optime ) ; cealaltă
    optime , care i s-ar fi cuvenit, se împarte în mod egal descendenților testatorului, suplimentar față de
    cota legală cuvenită ;

  • dacă soțul supraviețuitor este dezmoștenit, și vine la moștenire în concurs atât cu ascendenți
    privilegiați, cât și cu colaterali privilegiați ai testatorului, el va moșteni, în calitate de moștenitor
    rezervatar, 1/2 ( jumătate ) din cota succesorală cuvenită dacă nu ar fi fost dezmoștenit, respectiv :
    1/3 ( o treime ) : 2 = 1/6 ( o șesime ) ; cealaltă șesime, care i s-ar fi cuvenit, se împarte între
    ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați, în funcție de numărul ascendenților privilegiați,
    respectiv :
    i) în cazul în care la moștenire vine un singur ascendent privilegiat ( părintr ), acesta culege : 1/4 ( un
    sfert) din șesime, adică o cotă de 1/24 din valoarea întregii mase succesorale ( atenție! suplimentar
    față de cota succesorală cuvenită în calitatea de moștenitor legal ), în timp ce restul colateralilor

Free download pdf