Moștenirea în reglementarea noului Cod civil

(maris13) #1

TESTAMENTUL ȘI DONAȚIA 71


Art. 1086. Noțiunea de rezervă succesorală.
Rezerva succesorală este partea din bunurile moştenirii la care moştenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii,
chiar împotriva voinţei defunctului, manifestată prin liberalităţi ori dezmoşteniri.
Art. 1087. Moștenitorii rezervatari.
Sunt moştenitori rezervatari soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi ai defunctului.
Art. 1088. Întinderea rezervei succesorale.
Rezerva succesorală a fiecărui moştenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absenţa
liberalităţilor sau dezmoştenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.

Cotitatea disponibilă, potrivit definiției noționale din cuprinsul art. 1089 din Codul civil, reprezintă
partea din patrimoniul succesoral de care defunctul ( testator sau donator, după caz ) putea dispune
prin liberalități ( testament sau donație ) în mod neîngrădit.
Astfel, în ipoteza existenței moștenitorilor rezervatari, cotitatea disponibilă este de 1/2 ( jumătate )
din patrimoniul defunctului.


Art. 1089. Noțiunea de cotitate disponibilă.
Cotitatea disponibilă este partea din bunurile moştenirii care nu este rezervată prin lege şi de care defunctul putea
dispune în mod neîngrădit prin liberalităţi.

Stabilirea rezervei succesorale și a cotității disponibile este, în cele mai multe cazuri, o misiune
extrem de complexă. Deja știm că patrimoniul unei persoane fizice cuprinde atât drepturile, cât și
obligațiile ce pot fi evaluate în bani. Cu alte cuvinte, în terminologie financiar - contabilă,
patrimoniul persoanei cuprinde :



  • activul, care este format din drepturile deținute ; și,

  • pasivul, care conține totalitatea obligațiilor ( datoriilor ).
    Ceea ce se moștenește, efectiv, este masa succesorală a cărei valoare, potrivit art. 1091 din Codul
    civil, se stabilește astfel :

  • se determină activul brut al moștenirii, prin însumarea valorii bunurilor existente în patrimoniul
    succesoral la data deschiderii moștenirii ;

  • se determină pasivul succesoral al moștenirii, prin însumarea tuturor obligașiilor care grefează
    moștenirea ;

  • din activul brut se scade pasivul succesoral, obținându-se activul net al moștenirii ;

  • la activul net se însumează valoarea donațiilor făcute de cel care lasă moștenirea, însumarea fiind
    doar fictivă, pentru calcul obținându-se valoarea masei succesorale.
    Privitor la stabilirea valorii donațiilor, făcută de către cel care lasă moștenirea, sunt necesare câteva
    precizări preliminare :

  • donația, sub sancțiunea nulității absolute, se încheie prin înscris autentic, notarul care autentifică
    un contract de donație având obligația să îl înscrie de îndată în Registrul Național Notarial, totodată,
    în situația bunurilor imobile, aplicându-se regulile referitoare la înscrierea în cartea funciară ;

  • bunurile mobile care constituie obiectul donației trebuie enumerate și evaluate într-un înscris, chiar
    sub semnătură privată ( înscrisul sub semnătură privată fiind acela care poartă semnătura părților,
    nefiind supus niciunei alte formalități ), sub sancțiunea nulității absolute a donației

  • pot face obiectul unui dar manual, bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 de lei,
    încheiat prin simplul acord de voințe ale părților, însoțit de transmiterea bunului ( tradițiunea )


Astfel, pentru calcularea valorii masei succesorale, în funcție de care se determină rezerva
succesorală și cotitatea disponibilă, raportat la valoarea donațiilor făcute de cel care lasă moștenirea



  • numit donatar în ipostaza aspectată - se procedează astfel :



  • bunurile donate vor fi evaluate la valoarea din data deschiderii moștenirii, ținându-se cont însă de
    starea lor în momentul donației ( actualizarea valorii ), iar, dacă contractul de donație a avut stipulate
    anumite sarcini, acestea se scad din valoarea actualizată a donației ;

Free download pdf