Moștenirea în reglementarea noului Cod civil

(maris13) #1

TESTAMENTUL ȘI DONAȚIA 89


Art. 1018. Garanția contra evicțiunii.
(1) Donatorul nu răspunde pentru evicţiune decât dacă a promis expres garanţia sau dacă evicţiunea decurge din
fapta sa ori dintr-o împrejurare care afectează dreptul transmis, pe care a cunoscut-o şi nu a comunicat-o
donatarului la încheierea contractului.
(2) În cazul donaţiei cu sarcini, în limita valorii acestora, donatorul răspunde pentru evicţiune ca şi vânzătorul.
Art. 1019. Garanția contra viciilor ascunse.
(1) Donatorul nu răspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat.
(2) Totuşi, dacă a cunoscut viciile ascunse şi nu le-a adus la cunoştinţa donatarului la încheierea contractului,
donatorul este ţinut să repare prejudiciul cauzat donatarului prin aceste vicii.
(3) În cazul donaţiei cu sarcini, în limita valorii acestora, donatorul răspunde pentru viciile ascunse ca şi vânzătorul.
Art. 1695. Condițiile garanției contra evicțiunii.
(1) Vânzătorul este de drept obligat să îl garanteze pe cumpărător împotriva evicţiunii care l-ar împiedica total sau
parţial în stăpânirea netulburată a bunului vândut.
(2) Garanţia este datorată împotriva evicţiunii ce rezultă din pretenţiile unui terţ numai dacă acestea sunt întemeiate
pe un drept născut anterior datei vânzării şi care nu a fost adus la cunoştinţa cumpărătorului până la acea dată.
(3) De asemenea, garanţia este datorată împotriva evicţiunii ce provine din fapte imputabile vânzătorului, chiar
dacă acestea s-au ivit ulterior vânzării.

b)Efecte ale donației față de terți. Privitor la aspectele juridice ale efectelor donației față de terți,
acestea fiind foarte tehnice, iar lucrarea nefiind destinată specialiștilor în drept, nu vom insista asupra
lor. Totuși, vom face doar mențiunea cazului în care obiectul donației îl formează un bun imobil.
Astfel, în situația în care donatorul donează imobilul mai multor persoane, și niciuna dintre ele nu a
intrat în posesia imobilului, atunci proprietarul bunului va fi primul donatar care acceptă donația.
Totodată, când bunul a fost predat unuia din donatari, care este și de bună - credință, atunci acesta va
fi proprietarul bunului.


Revocarea donației
Principiul irevocabilității donației este stipulat în conținutul art. 1015 alin. (1) din Codul civil și
niciodată nu s-ar putea conveni de către părți ca donația să se revoce unilateral de donator, o
asemenea clauză făcând donația nulă.
Există clauze care sunt incompatibile cu principiul irevocabilității, potrivit art. 1015 alin. 92) din
Codul civil, cum ar fi :



  • donația făcută sub o condiție a cărei realizare depinde exclusiv de voința donatorului ;

  • donația făcută cu sarcina pentru donatar de a achita datoriile donatorului ;

  • donația făcută sub rezerva de a dispune de bunul donat. Totuși, există clauze compatibile cu
    principiul irevocabilității, cum ar fi :

  • cele prin care donația este afectată de un termen, situație în care nu este afectat dreptul în sine, ci
    numai exercițiul acestuia ;

  • cele prin care donația este supusă unei condiții cauzale stipulate expres în conținutul contractului
    de donație ;

  • cele prin care se stipulează sarcina plății datoriilor prezente sau chiar viitoare ale donatorului, când
    valoarea maximă a acestora este determinată în contractul de donație ;

  • cele prin care, potrivit art. 1016 alin. (1) din Codul civil, donatorul ar stipula întoarcerea bunurilor
    donate, când donatarul, cât și descendenții săi, ar deceda înaintea donatorului.


Art. 1015. Principiul irevocabilității.
(1) Donaţia nu este valabilă atunci când cuprinde clauze ce permit donatorului să o revoce prin voinţa sa.
(2) Astfel, este lovită de nulitate absolută donaţia care:
a) este afectată de o condiţie a cărei realizare depinde exclusiv de voinţa donatorului;
b) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor, dacă valoarea maximă a acestora
nu este determinată în contractul de donaţie;
c) conferă donatorului dreptul de a denunţa unilateral contractul;
d) permite donatorului să dispună în viitor de bunul donat, chiar dacă donatorul moare fără să fi dispus de acel bun.
Dacă dreptul de a dispune vizează doar o parte din bunurile donate, nulitatea operează numai în privinţa acestei
părţi.
Free download pdf