atât de frică... nu-mi vine să cred că eşti aici lângă mine! Cum te simţi? Vrei
ceva?
- Apa, te rog...
- Imediat... poftim iubita mea. Stai că te ajut eu... Gata?
- Samuel?
- Nenorocitul a fugit... poliţia îl caută peste tot şi sper din tot sufletul să îl
găsească înaintea mea, pentru că dacă îl găsesc eu, de data asta nu o să îi
mai dau ocazia să se ridice de jos. Am să îi rup fiecare osişor din corp pentru
tot ceea ce ţi-a făcut. Îl voi face să plătească amar pentru fiecare lovitură de
pe corpul tău. Poliţia a spus că vor trece mai târziu să îţi ia declaraţia, după
ce ai leşinat te-am adus acasă şi mama ta ţi-a curăţat rănile, acum e la
farmacie să cumpere antidolorifice. Au mai spus şi că poate va fi nevoie să
mergi la spital să scoţi un raport pentru viol, dacă este cazul. Nu poţi să îţi
imaginezi cât de neputincios mă simt în momentul ăsta, când te văd în
starea asta îmi vine să mă dau cu capul de toţi pereţii pentru că am fost un
idiot şi un tâmpit când te-am lăsat să te vezi cu el. - Nu. Nu a apucat, l-am lovit cu piciorul în nas şi apoi s-a enervat şi a scos
cureaua, apoi ai venit tu. Bruce... uită-te la mine... tu nu ai nici o vină, m-ai
avertizat că e violent, dar eu am fost proastă şi am vrut să cred că e băiat
bun şi că poate a fost doar o fază trecătoare... nu te învinovăţi degeaba, nu
aveai de unde să şti ce se va întâmpla cum nici eu nu am avut nici cea mai
mică bănuiala de ce anume ar fi în stare să facă. Sunt mulţumită că aţi ajuns
la timp şi nu a făcut în timp să mă atingă... acolo... nu cred că aş fi putut să
trăiesc cu sentimentul acela de scârbă şi de repulsie o viaţă întreagă. Faptul
că a trebuit să retrăiesc din nou amintirile din trecut lăsate de tatăl meu îmi
dă o stare de oboseală psihică şi o dorinţă atât de puternică de a termina
odată pentru totdeauna cu viaţa asta... - Jessica să nu...