- Frate, calmează-te, şti că mai sunt şi imbecili din ăştia care nu mai ştiu ce
fac când beau... lasă-l dracu, vrei să ne stricăm seară pentru un cretin? Stai
linstit şi hai să mergem, nu vrei să intri din nou în belele cu poliţia, nu? Uite,
Jessy e bine şi mă gândesc că ai apucat să îi dai o porţie din ce merită, aşa
că nu te mai agita degeaba. - Da, iubitule, hai să mergem te rog, nu mi-a făcut nimic şi plus că am
apucat să îi dau un genunchi în bijuterii, deci nu mai era nevoie să îl baţi şi
tu. - Nu mai era nevoie??? Ooo, dar asta a fost nimic pe lângă ce îi făceam dacă
cretinii ăştia nu mă scoteau afară.
Ajungem acasă în sfârşit, Bruce a rămas la mine şi Nick a plecat la
apartamentul lui Bruce. Mă uit la el cum se dezbraca să se pună în pat şi nu
îmi vine să cred că e aceeaşi persoană care mai devreme se transformase...
parcă e Bruce şi când se enervează se transformă în Hulk... sincer mă cam
sperie partea asta a lui, urăsc violenta din tot sufletul şi el a practicat-o ca
sport pentru atâţia ani şi acum abuzează de ea de câte ori are ocazia. Nu
îmi place să văd că îi vine absolut natural să lovească cu atâta violenţă pe
altcineva, orice ar fi făcut persoana respectivă (în afară de Samuel, el merită
şi mai rău), ar putea să încerce mai întâi să vorbească şi nu să treacă direct
la pumni. Iar el o face tot timpul, mai puţin de când e cu mine, dar de câte
ori are ocazia abuzează de forţa lui. Nu cred că e sută la sută conştient de
ce implică furia asta a lui de nestăvilit; ar putea să lovească pe cineva prea
tare şi persoana respectivă să păţească ceva mult mai grav decât nişte
vânătăi, sau ar putea ajunge din nou la închisoare, trebuie să îl fac să
înţeleagă că nu totul se rezolvă cu violenţă, există şi alte căi de a aplana un
conflict.
- Bruce? Putem să vorbim puţin?
- Sigur iubito, spune-mi despre ce vrei să vorbim?
- Bruce, crezi că ai putea să încerci să eviţi pe cât posibil violenta când te