Mi se rupe sufletul când mă gândesc cât de greu trebuie să îi fie fără
părinţi. Înţeleg mai bine acum ce a vrut să zică în parc când a spus că dacă
nu ai familie nu ai nimc, nu trebuie să-i fie deloc uşor la vârsta asta singur,
fără sprijinul părinţilor. Mă simt obosită şi mă aşez cu capul pe picioarele lui
şi cu corpul întins pe canapea în poziţie fetală. El îşi pune un braţ peste
mine şi cu mâna cealaltă mă mângâie pe păr. Îmi dă o senzaţie atât de
plăcută şi mă relaxează într-un mod incredibil. Îmi aduc aminte de mama,
care mă mângâia exact la fel când tata mă bătea, venea în cameră la mine,
se punea lângă mine în pat şi mă punea cu capul pe picioarele ei,
mângâindu-mă pe cap şi învârtind pe degete câte o şuviţă de păr.
- M-am certat cu mama. De aia eram în parc în seara asta. Când m-ai găsit
leşinată în ziua aceea, eram cu mama şi aflasem că tata nu era tatăl meu
adevărat şi că sunt fructul unei aventuri de o noapte pe care ea a avut-o cu
un coleg de muncă, să se răzbune pe tata pe care îl prinsese în dormitor cu
dădaca fratelui meu. Când tata şi-a dat seama că mama nu era însărcinată
cu el, a bătut-o pe mama până a băgat-o în spital, spera să o facă să
avorteze, dar din păcate nu a reuşit şi aşa că şi-a pus în cap să îşi petreacă
tot restul vieţii razbunanduse pe mama, prin intermediul meu. De când
eram mică şi până acum câteva zile când un infarct l-a răpus şi la trimis pe
lumea cealaltă, orice pretext stupid din lumea asta era perfect pentru el ca
să mă lovească şi pe mine şi pe mama. Cu Danny a fost mai blând, pe el îl
lovea doar dacă se nimerea acolo şi încercă să îl oprească. Şi chiar şi atunci
se alegea cu o împinsătură sau cel mult o palmă. În schimb pentru mine
avea pusă deoparte artileria grea... pumni, picioare, curele, coada de
matura sau depinde ce prindea la mână. Şi dacă nu era de ajuns mama mi-a
spus că dacă nu rămânea însărcinată cu mine, poate nici ea nu ar fi avut
parte de traiul ăsta.
Îl simt pe Bruce cum se cutremură şi îl aud cum îşi trage nasul, îmi ridic
capul din poalele lui şi văd cum lacrimile i se preling pe chip. Mă priveşte
îngrozit şi cu milă în acelaşi timp, dar nu vreau să îi fie milă de mine, urăsc
să fiu compătimita, de aceea în afară de Sam nimeni nu are idee de viaţa