lumea asta.De mii de ori m-am întrebat de ce există discrepanţele astea
într-o familie şi alta, de ce unii tati şi-ar da viaţa pentru copiii lor iar alţii ar fi
în stare să le-o ia, de ce unii au parte de iubire necondiţionată din partea
părinţilor iar alţii tânjesc după ea. Ştiu că nu toţi bărbaţii sunt la fel, dar am
crezut întotdeauna că un copil poate să scoată ce e mai bun dintr-un om...
nicidecum ce e mai rău.
- Jur că nu am mai cunoscut niciodată pe cineva ca tine Jessica... atât de
puternică, de mătură şi copilăroasă în acelaşi timp şi când sunt cu tine, am
impresia că te cunosc dintotdeauna, mă faci să vreau din nou să fac ceva cu
viaţa mea, să aspir la mai mult şi să îmi doresc mai mult şi mă bucur că mi-ai
dat ocazia să te cunosc. Sincer, nu ştiu cum să îţi răspund la întrebările tale,
multe dintre ele mi le-am adresat şi eu încă de când sunt mic, nu am înţeles
de ce tatăl meu nu m-a vrut, dar din ce am înţeles de la mama, drogurile au
avut un mare impact asupra deciziei lui de a dispărea, sau cel puţin aşa
crede ea. Sunt chestii care te marchează pe viaţă, care te împiedică să te
dezvolţi aşa cum ar trebui, cum fac alte persoane şi te fac să pui la îndoială
totul despre tot ce te înconjoară. Dar gata cu vorbăraia, e târziu şi ar trebui
să te odihneşti puţin, probabil eşti franţa. - Cam da, mă simt extrem de obosită şi mi se închid ochii.
- Hai sus, te duc în dormitor, canapeaua nu este cea mai confortabilă
pentru dormit. Intră şi întinde-te în pat, eu îmi i-au o pătură şi mă duc pe
canapea, dacă ai nevoie de ceva mă strigi.
Mă întind în pat şi mă învelesc până la piept, e incredibil de confortabil
patul lui, mă simt de parcă stau întinsă pe nori.
- Noapte bună Jessica... Bruce se apleacă deasupra mea şi mă sărută pe
frunte şi apoi uşor pe buze. - Poti să stai puţin lângă mine până adorm?
- Speram să spui asta.