Lucia CEBOTARESCU
MedicEa vedea cu sufletul
nişoara... Chipul ei este permanent viu în
memoria mea. Pentru că a fost o persoană deosebită,
excepţională, iubitoare de viaţă, plină de speranţe...
Comunicând cu ea, nici nu-ţi dădeai seama de
suferinţele prin care trecea. Era întotdeauna zâmbi-
toare şi accepta situaţia cu un deosebit stoicism...
De la ea puteam învăţa foarte multe. În primul
rând, cum să te conformezi circumstanţelor. Cum
să fii smerit. Cum să iubeşti tot ce te înconjoară.
Şi să faci azi ceea ce trebuie de făcut azi, deoa-
rece mâine poate să fie târziu... În ultimul timp,
Anişoara avea probleme de vedere. Însă ea vedea
cu sufletul şi toate le făcea cu mult suflet. Aşa era
Anişoara... Infinită... Dumnezeu s-o odihnească!