SCHEMA DE REGLARE A PRESIUNII UNUI FLUID
DINTR-O CONDUCTĂ CU REGULATOR HIDRAULIC DE TIP I (integral).
Dispozitivul de automatizare trebuie sa asigure mentinerea unei presiuni constante in
conducta 1. Sa presupunem ca ca in conducta avem o presiune pn fixate cu elemental de
prescriere 7, din interiorul resortului 6. In acest caz , uleiul sub presiune care intra in conducta 5
trece prin tubul 4 al amplificatorului cu jet si se repartizeaza in mod egal prin canalele 9 si 10
(marimea de comanda). Acesta se datoreaza faptului ca 4 este dispus simetric fata de orificiile
din placa frontala 8.
Consideram ca a avut loc o crestere a presiunii in conducta, deci p > pn. Membrana 2 a
traductorului de rectie se deformeaza si transmite axei 3 o deplasare liniara. Deplasarea axei 3
face ca tubul 4 sa se roteasca cu un unghi ɑ in jurul punctului A, uleiul intra in conducta 10 in
camera inferioara a cilindrului 11 si oibliga pistonul 12 sa se ridice.
Miscarea pistonului 12 se transmite prin tija 13 clapetei 14 care micsoreaza orificiul de
trecere a fluidului diminuand in felul acesta presiunea p. Pe masura ce presiunea p scade si se
apropie de pn, membrana revine la forma initiala. Tubul 4 al amplificatorului este readus de
resortul 6 in pozitia pe carea a ocupat-o in regim stationar.
In felul acesta , actiunea dispozitivului de automatizare se continua pana cand presiunea
p va revenit la valoarea pn , deci eroarea stationara este zero.
Regulatorul I este capabil sa sa mentina, in regim stationar, marimea reglata exact la
valoarea prescrisa indifferent de perturbatii.
Deficiente ale regulatorului I : durata procesului de reglare este mult mai mare decat la
regulatoarele proportionale P, iar sitemele automate cu regulator I sunt mai putin stabile.