SCHEMA DE REGLARE A PRESIUNII DINTR-O CONDUCTĂ
CU REGULATOR DE TIP PI (proportional-integral)
Regulator PI. Acesta este asemanator cu exemplul prezentat la studiul
regulatoarelor cu actiune proportional P. In plus a fost adaugat cilindrul 4 in care poate
culisa pistonul 5 si robinetul 6 , care face legatura intre cele 2 camere ale cilindrului 4. Ca
si exemplul amintit, o crestere a presiunii p fata de valoarea prescrisa pn duce la
deformarea membrane 13, comprimarea resortului 10 si deplasarea punctului A al tijei 11
in A’. Tija amplificatorului cu distribuitor se ridica (punctul B trece in B’) si pistonul de sus
al amplificatorului 12 deschide orificiul de trecere, prin care uleiul sub presiune p 0 intra in
camera superioara a cilindrului 2 (elemental de executie). Pistonul 3 este impins in jos si
antreneaza in miscare si cilindrul 4 (punctul C coboara in C’). Deplasarea simultana a
pistonului 3 si a cilindrului 4 este proportional cu abaterea si reprezinta, prin urmare,
actiunea P. Prin deplasarea cilindrului 4, resortul 7 se intinde si atrage spre el pistonul 5,
obligind uleiul din camera superioara a cilindrului 4 sa treaca pin robinetul 6 (element de
strangulare). Aceasta trecere a uleiului din camera superioara se face intr-un timp Ti ,
care depinde orificiul de trecere al robinetului 6. Cu cat orificiul este mai mic, cu atat timpul
de integrare Ti va fi mai mare. Revenirea punctului C’ in vechea sa pozitie, respective in
C, reprezinta actiunea integral I a regulatorului. Procesul de reglare continua pana cand
clapele 14 acduce presiunea p la valoarea initiala pn, ceea ce face ca si membrane 13 sa
revina la pozitia ocupata inainte de aparitia perturbatiei. Punctul B’ revine in B si astfel
procesul de reglare a fost incheiat.
Regulatorul PI anuleaza eroarea stationara, datorita actiunii I a regulatorului.
Actiunea regulatorului in cazul micsorarii presiunii p sub valoarea prescrisa se desfasoara
oarecum asemanator, cu deosebirea ca deplasarile elementelor vor fi in sens invers.