de atunci încoace tabu, astfel încât singura atitudine permisă azi este să repeți papagalicește că
sunt false. Toată lumea a zis că nu se poate stabili dacă autorii lor sunt într-adevăr conducători
evrei, dar că ele conțin fapte grave și reale, ce trebuie cercetate. Deci ce se cerea nu era să se
condamne înțelepții Sionului, ci să se investigheze și să se stabilească adevărul (vezi în Anglia
Times din 8 mai 1920; Morning Post o serie de 23 articole; The Spectator din 27 august 1921;
The Dearborn Independent în America).
La numai doi ani, proprietarul ziarului Times a fost declarat nebun și i s-a smuls ziarul în
împrejurări mai mult decât ciudate, descrise în alt capitol, apoi ziarul Times a publicat afirmația
că protocoalele sunt false. Proprietarul ziarului The Morning Post a fost urmărit cu o campanie
de calomnii și injurii până și-a vândut ziarul, care-a încetat să mai apară. În 1927 Henry Ford,
proprietarul ziarului The Dearborn Independent, a fost forțat să publice o autocritică cu privire la
protocoale, fiind șantajat în momentul în care-și lansa pe piață un model nou de automobil, în
care investise tot ce avea, cu amenințarea că acesta va fi sabotat și eliminat dacă nu se dezice.
De atunci încoace, campania împotriva protocoalelor n-a încetat o clipă. În Rusia comunistă
toate exemplarele au fost arse în 1917 și cine avea un exemplar era un criminal vinovat de
antisemitism, iar după noile legi sovietice, pasibil de pedeapsa capitală. După 25 de ani, guvernul
britanic și american au forțat Germania de Vest să introducă legea sovietică a antisemitismului.
Și în 1955, unui tipograf din München la care s-a găsit un exemplar i s-a confiscat întreaga avere.
În Anglia este interzisă vânzarea acestei cărți și atacul împotriva ei este așa de virulent, încât
toate editurile se tem s-o publice, în afară de unele edituri mici și ascunse. În Elveția, între cele
două războaie mondiale, cartea a fost interzisă ca fiind “literatură obscenă”.
Toate evenimentele care au avut loc după anul 1920 sunt descrise exact în aceste protocoale din
anul 1905: “Deținând presa, avem puterea de-a influența masele, în timp ce noi rămânem în
umbră. Principalul ingredient al succesului în politică este secretul în toate acțiunile; una să fie
vorba și alta fapta diplomatului. Trebuie să forțăm guvernele să acționeze în sensul favorabil
marelui nostru plan, care deja se apropie de scopul dorit, folosind o forță pe care noi o vom
prezenta ca fiind opinia publică, condusă de noi în secret prin așa numita ‘mare putere’ a presei,
care, cu puține excepții ce pot fi neglijate, este deja complet în mâna noastră. Iată cum vom
conduce presa:... cu o mână de fier și la fel toate celelalte producții ale tipografiei, căci ce rost ar
avea să ne scăpăm de atacurile ziarelor dacă putem fi atacați în cărți și broșuri? Nimeni nu se va
atinge nepedepsit de aureola infailibilității conducerii noastre. Când vom împiedica orice
publicație, o vom face sub pretextul că face agitație publică fără rost și fără justificare. Vom
triumfa cu certitudine asupra dușmanilor noștri, căci ei nu vor avea la dispoziție organe de presă
în care să-și poată prezenta vederile, datorită metodelor noastre de a conduce presa”.
Iată deci cum protocoalele, deși nu s-a putut dovedi că sunt într-adevăr dictate de Înțelepții
Sionului, au descris cu exactitate cum vor reacționa personalitățile marcante ale sionismului, care
au făcut exact tot ce zic protocoalele că vor face. Și atacul sioniștilor împotriva protocoalelor a
avut loc exact cum scrie în protocoale că se va proceda. Dacă acestea sunt sau nu culese de pe
buzele Înțelepților Sionului nu se poate afla, dar e cert că sunt parte integrantă a literaturii
conspirației revoluționare, a cărei primă mostră au fost documentele lui Weishaupt, și că 120 de
ani mai târziu organizația lui Weishaupt încă există, ceea ce, de altfel, a dovedit și revoluția
bolșevică din 1917.
Autorul consideră că este foarte important să fie cunoscute aceste protocoale, oricine le-ar fi
scris, căci ele descriu pas cu pas, cu mare precizie, tot ce s-a întâmplat în viața și politica
popoarelor din 1905 până în prezent. El are dovezi din propria experiența despre exactitatea
protocoalelor, unde stă scris: “Nicio știre necontrolată de noi nu va fi dată publicului. De pe-
acum am realizat aceasta în mare măsură, căci toate știrile sunt primite la agenții centrale de
presă, unde sunt centralizate din toate părțile lumii. Aceste agenții vor fi în întregime ale noastre
și vor publica numai ce le vom spune noi”. În 1905, încă nu era așa. Nici în 1926, când autorul a